Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,
n temeiul art. 9, art. 10
alin. 4, art. 14 si art. 64 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995,
n baza Hotarrii Guvernului nr. 457/1994*) privind organizarea si
functionarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu
modificarile ulterioare,
n baza Ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.
125/1996, sectiunea 5 pct. 5.4, 5.5 si 5.6 si sectiunea 8 pct. 8.1. si 8.2.,
emite urmatorul ordin:
1.Se aproba Procedura de realizare a bilanturilor de mediu, care face parte
integranta din prezentul ordin.
Anexele la procedura fac parte integranta din aceasta.
2.Se abroga anexa nr. 10 la Ordinul ministrului apelor, padurilor si
protectiei mediului nr. 125/1996 si oricare alte prevederi contrare din
ordinele anterioare ale ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.
3.Directia strategii si reglementari pentru protectia mediului raspunde de
instruirea periodica si n mod unitar a personalului din cadrul unitatilor
teritoriale care si desfasoara activitatea n domeniul emiterii actelor de
reglementare.
4.Prezentul ordin intra n vigoare la data publicarii lui n Monitorul
Oficial al Romniei.
-****-
Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,
Ioan Oltean
____________________
*) Hotarrea Guvernului nr. 457/1994 a fost abrogata prin Hotarrea
Guvernului nr. 568/1997, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 266 din 6 octombrie 1997.
PROCEDURA de realizare a bilanturilor de mediu
Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 303bis din data de 6 noiembrie
1997
PROCEDURA din 21 septembrie 1997 de realizare a bilanturilor de mediu
CAPITOLUL I: Dispozitii
generale
Art. 1
Prezenta reglementare detaliaza procedura de realizare, tipurile, domeniile
si continutul bilanturilor de mediu cerute n procesul de autorizare, precum si
la schimbarea proprietarului, destinatiei sau la ncetarea activitatilor
economice si sociale cu impact asupra mediului nconjurator, conform
prevederilor art. 10 si 14 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, si ale
art 65 din Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
n sensul prezentului ordin, termenii si expresiile folosite au urmatorul
nteles:
Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8-14
din Legea nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Autoritate de mediu competenta - autoritatea centrala sau locala de
protectie a mediului care functioneaza n concordanta cu legislatia n vigoare
ce reglementeaza protectia mediului.
Bilant de mediu nivel 0 - fisa de verificare continnd elemente
caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa
identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel
I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului, nainte de autorizarea de mediu
sau de privatizarea societatii comerciale.
Bilant de mediu nivel I - studiu de mediu constnd din culegere de date
si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind
factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor
de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu
potential sau efectiv de pe un amplasament.
Bilant de mediu nivel II - investigatii asupra unui amplasament,
efectuate n cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea
poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu.
Executant de bilant de mediu - unitate specializata, persoana fizica sau
juridica, atestata conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 si altor
prevederi legale, emise n baza acesteia.
Evaluare a riscului - analiza probabilitatii si gravitatii principalelor
componente ale unui impact de mediu.
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor
fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea
diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii
ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic,
reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor
antropizate, cauzata n principal de poluarea apelor, a aerului si a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea
teritoriala necorespunzatoare a acestora. Un astfel de impact poate sa apara n
prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare n viitor,
inacceptabila de autoritatile de mediu competente.
Impact potential de mediu - impactul generat de un amplasament, daca
exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul
prezinta un impact de mediu.
Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de
autoritatea de mediu competenta, n baza unui bilant de mediu realizat n
procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vnzare; acestea cuprind
obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima
admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu, precum si cu orice alte
cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta.
Poluare - concentratii de poluanti n mediu ce depasesc valorile
naturale.
Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti n mediu ce
depasesc pragurile de alerta prevazute n reglementarile privind evaluarea
poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile
competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si
stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.
Poluare semnificativa - concentratii de poluanti n mediu ce depasesc
pragurile de interventie prevazute n reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului.
Program pentru conformare - plan de masuri propus de titularul
activitatii, cuprinznd etape care trebuie parcurse n intervale de timp
precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea
competenta, n scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului.
Tip de bilant de mediu - varianta de bilant de mediu, reprezentata de
unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite n prezentul ordin.
Titular (al amplasamentului/activitatii) - persoana fizica sau juridica
care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala.
Art. 3
n conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995: a) bilanturile de mediu
nivel I sau II si evaluarile de risc, inclusiv cnd sunt executate ca parti din
evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unitati
specializate, persoane fizice si juridice, atestate conform prevederilor art.
12 din Legea nr. 137/1995 si altor reglementari relevante n acest domeniu; b)
analizele de probe prelevate pentru executarea bilanturilor de mediu vor fi
efectuate numai de laboratoare specializate, care utilizeaza aparatura adecvata
si metodologii n conformitate cu normele si reglementarile n vigoare.
Art. 4
Raspunderea pentru concluziile si informatiile prezentate ntr-un bilant de
mediu sau de evaluare a riscului va fi asumata dupa cum urmeaza: a) raspunderea
pentru acuratetea si corectitudinea unui bilant de mediu (nivel 0, I sau II)
sau a unei evaluari a riscului revine autorului; b) titularul raspunde pentru
exactitatea datelor pe care le furnizeaza pentru executarea bilantului de mediu
sau a evaluarii riscului; c) raspunderea pentru precizia rezultatelor privind
concentratiile de poluanti n probele de mediu analizate revine partii care
preleveaza probele si laboratorului care efectueaza analizele.
Art. 5
Obligatiile legate de expedierea si evidenta documentelor privind bilantul
de mediu si evaluarea riscului sunt urmatoarele: a) documentele emise n
temeiul prezentului ordin vor fi expediate cu confirmare de primire prin posta
sau prin curier, pastrndu-se dovada expedierii; b) autoritatea de mediu
competenta va nregistra primirea tuturor documentelor elaborate n temeiul
prezentului ordin ntr-un sistem de evidenta a bilanturilor de mediu.
CAPITOLUL II: Stabilirea domeniului bilanturilor de mediu solicitate n
procedura de autorizare
Art. 6
La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu, ce urmeaza a fi efectuate,
se vor avea n vedere urmatoarele:
a)cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0, I si II) nu se exclud
reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor
prezentului ordin;
b)cnd prevederile Legii nr.137/1995 impun solicitarea unui bilant de
mediu, iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta
unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilant
de mediu nivel 0;
c)daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de
mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I
sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament;
d)daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de
mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite
continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I;
e)daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu
nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu
sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un
amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta
trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. n situatiile cnd
aceasta decizie a fost luata nainte de executarea nivelului I al bilantului de
mediu, trebuie executate att bilantul de mediu nivel I, ct si bilantul de
mediu nivel II;
f)la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata
prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute n
reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu
competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Evaluarea
riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va
cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului;
g)rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile
reglementarilor si normelor relevante; n lipsa unor astfel de reglementari sau
norme, se vor folosi spre comparare normele sau instructiunile internationale
corespunzatoare, optiunea folosita urmnd a fi justificata de executantul
bilantului de mediu;
h)o data cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate nainta
autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu, daca considera
necesar. n urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu
competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu,
n conformitate cu prevederile prezentului ordin.
CAPITOLUL III: Bilantul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare
Art. 7
Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile n
care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu;
acesta va fi naintat autoritatii de mediu competente.
Art. 8
Realizarea bilantului de mediu nivel 0 va avea n vedere urmatoarele:
a)un bilant de mediu nivel 0 trebuie sa corespunda ca forma si continut
anexei A.1, iar informatiile prezentate vor fi sustinute cu documente;
b)autorul bilantului de mediu nivel 0 trebuie sa constate starea
amplasamentului si a mprejurimilor lui si sa prezinte, la cererea
autoritatilor de mediu competente, dovezi fotografice privind constatarile
mentionate;
c)bilantul de mediu nivel 0 trebuie sa analizeze att folosinta actuala,
ct si folosinta trecuta a terenurilor din zona amplasamentului.
Art. 9
Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele
aspecte:
a)autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a
bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator
toate punctele. Cnd nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu
nivel 0 va fi respins, iar respingerea, nsotita de motivatia acesteia, va fi
comunicata n scris titularului;
b)daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara,
autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include
suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe
amplasament. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de
mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un
bilant de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera
satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. Cnd bilantul de mediu nivel 0 a
fost executat n cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele
specificate la cap. VII;
c)daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact
potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite
titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II, n
vederea continuarii evaluarii.
CAPITOLUL IV: Bilantul de mediu nivel I
Art. 10
Bilantul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu
competenta n conditiile prevazute la art. 10 alin. 4 sau la art. 14 din Legea
nr. 137/1995, daca un amplasament are un impact potential. Nivelul I al
bilantului de mediu poate face exceptie de la aceste cerinte atunci cnd este
cerut n procesul de privatizare; n aceste situatii se vor aplica prevederile
cap. VII din prezentul ordin.
Art. 11
Bilantul de mediu nivel I trebuie sa includa o analiza tehnica a impactului
de mediu, dupa cum se precizeaza n anexa A.2. Raportul bilantului de mediu
nivel I va respecta formatul din anexa A.2.1 si va specifica toate sursele de
informatii folosite.
Art. 12
Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel I vor respecta
prevederile descrise n continuare:
a)bilantul de mediu nivel I se nainteaza autoritatii de mediu competente,
de catre titular, conform procedurii prezentate la art. 5 lit. a) din prezentul
ordin;
b)procesul de analizare a bilanturilor de mediu nivel I se efectueaza de
catre autoritatea de mediu competenta care va face evaluarea tehnica pentru a
se asigura ca toate aspectele au fost tratate ntr-o maniera satisfacatoare.
Cnd nu se constata acest lucru, bilantul de mediu nivel I se respinge, iar
respingerea, nsotita de motivatia acesteia, va fi comunicata n scris
titularului;
c)cnd ntr-un bilant de mediu nivel I se prezinta dovada unei poluari
potential semnificative, autoritatea de mediu competenta trebuie sa ceara
executarea unui bilant de mediu nivel II si/sau a unei evaluari a riscului,
conform cap. V si, respectiv, VI; aceasta decizie a autoritatii de mediu
competente va fi comunicata n scris titularului. Poate face exceptie de la
aceste cerinte bilantul de mediu nivel I cerut n procesul de privatizare; n
aceste situatii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;
d)daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu
competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a
riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu.
CAPITOLUL V: Bilantul de mediu nivel II
Art. 13
Angajarea bilantului de mediu nivel II se face n oricare dintre
urmatoarele situatii:
a)daca un bilant de mediu nivel I releva o poluare potential semnificativa
a unui amplasament, autoritatile de mediu competente trebuie sa solicite
executarea unui bilant de mediu nivel II; face exceptie de la aceste cerinte
bilantul de mediu nivel II cerut n procesul de privatizare; n aceste situatii
se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;
b)bilantul de mediu nivel II se poate executa n acelasi timp cu bilantul
de mediu nivel I, daca autoritatea de mediu competenta stabileste de la nceput
ca un amplasament prezinta o poluare potential semnificativa.
Art. 14
Realizarea bilantului de mediu nivel II se face prin:
a)prelevarea si analizarea probelor necesare n bilanturile de mediu nivel
II, care trebuie sa respecte prevederile din anexa A.3 referitoare la
procedurile de prelevare de probe pentru diferiti factori de mediu si la laboratoarele
de specialitate pentru analiza probelor;
b)compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate n cadrul
bilantului de mediu nivel II cu prevederile reglementarilor privind evaluarea
poluarii mediului si prezentarea acestor comparatii n raportul bilantului de
mediu nivel II;
c)furnizarea recomandarilor privind oportunitatea unei evaluari a riscului,
conform prevederilor cap. VI, daca aceasta evaluare nu a fost deja solicitata
de autoritatea de mediu competenta.
Art. 15
Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel II vor respecta
prevederile descrise n continuare:
a)titularul va nainta autoritatii de mediu competente, conform
prevederilor art. 5 lit. a) din prezenta procedura, raportul la bilantul de
mediu nivel II, care va respecta formatul din anexa A.3 sectiunea 4 si va
specifica toate sursele de informatii folosite;
b)procesul de analizare a bilantului de mediu nivel II se realizeaza de
catre autoritatea de mediu competenta, care va face evaluarea tehnica pentru a
se asigura ca lucrarea efectuata este conforma prevederilor din anexa A.3
referitoare la prelevarea si analizarea probelor. Cnd nu este satisfacuta
aceasta conditie, bilantul de mediu nivel II va fi respins, iar respingerea,
nsotita de motivatia acesteia, va fi comunicata n scris titularului;
c)daca bilantul de mediu nivel II releva o poluare semnificativa,
autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a
riscului, conform prevederilor cap. VI. Autoritatea de mediu competenta va
informa n scris titularul atunci cnd se considera necesara efectuarea
evaluarii riscului. Cnd bilantul de mediu nivel II a fost executat in cadrul
procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate la cap. VII;
d)cnd un bilant de mediu nivel II este satisfacator si autoritatea de
mediu competenta nu solicita o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta
cerinta pentru un bilant de mediu. Cnd bilantul de mediu nivel II a fost
executat n cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate
la cap. VII.
CAPITOLUL VI: Evaluarea riscului
Art. 16
Angajarea evaluarii riscului se face n urmatoarele conditii:
a)evaluarea riscului va fi solicitata de catre autoritatea de mediu
competenta atunci cnd s-a dovedit ca exista o poluare semnificativa pe un
amplasament;
b)cnd este necesara o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competenta
va informa n scris titularul asupra acestei necesitati si va stabili domeniul
specific si detaliile evaluarii riscului.
Art. 17
Realizarea evaluarii riscului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu
aparut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament; instructiunile
privind evaluarea riscului sunt prezentate n anexa A.4;
b)autoritatea de mediu competenta poate solicita prelevari de probe si
analize suplimentare ale factorilor de mediu n timpul unei evaluari a
riscului; acestea pot sa se refere la amplasamentul supus bilantului de mediu,
dar se pot extinde si la alte zone, daca acestea ar putea fi supuse impactului
de mediu al acestui amplasament;
c)orice prelevare de probe sau analize de laborator efectuate n cadrul
unei evaluari a riscului trebuie sa respecte prevederile din anexa A.3.
Art. 18
Prezentarea si analizarea evaluarii riscului vor respecta prevederile
descrise n continuare:
a)titularul va transmite autoritatii de mediu competente evaluarea
riscului, conform art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b)procesul analizarii evaluarii riscului se realizeaza de catre autoritatea
de mediu competenta, care va face analiza tehnica pentru a se asigura ca
lucrarea efectuata s-a conformat prevederilor referitoare la prelevari de probe
si analize din anexa A.3 si metodologia generala din anexa A.4 ale acestui
ordin; n caz de neconformare, evaluarea riscului va fi respinsa, iar
respingerea, nsotita de motivatia acesteia, va fi comunicata n scris
titularului;
c)daca autoritatea de mediu competenta considera evaluarea riscului ca
fiind satisfacatoare si identificnd adecvat riscurile datorate impactului de
mediu al amplasamentului, se va considera satisfacuta cerinta pentru bilantul
de mediu. Cnd evaluarea riscului a fost executata n cadrul procesului de
privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate n cap. VII.
Art. 19
Cnd rezultatele evaluarii riscului arata ca un amplasament, a carui
poluare este semnificativa, exercita un impact de mediu negativ si acesta este
considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta, se va
solicita remedierea. Aceasta remediere trebuie sa fie n conformitate cu
instructiunile emise de autoritatea centrala de mediu.
CAPITOLUL VII: Bilanturi de mediu n procesul de privatizare
Art. 20
Vnzarea activelor, actiunilor si a partilor sociale n cadrul procesului
de privatizare poate sa fie nsotita de necesitatea unui bilant de mediu.
Conditiile de declansare a bilantului de mediu n procesul de privatizare sunt
descrise n Normele metodologice privind procedurile de privatizare si
conditiile de organizare si desfasurare a vnzarilor de actiuni, parti sociale
si active, emise n aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 21
Bilantul de mediu nivel 0 pentru privatizare este prezentat n anexele
A.5.1 si A.5.2 ale prezentei proceduri. Anexa A.5.1 va fi completata de catre
societatea comerciala ale carei actiuni/parti sociale sau active sunt supuse
vnzarii si naintate autoritatii de mediu competente. Pe baza datelor din
anexa A.5.1, precum si a informatiilor proprii, autoritatea de mediu competenta
va completa anexa A.5.2 si o va nainta, mpreuna cu anexa A.5.1, Fondului
Proprietatii de Stat, n conformitate cu procedura descrisa n titlul V al
Normelor metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de
organizare si desfasurare a vnzarilor de actiuni, parti sociale si active,
emise n aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 22
Ca si pentru autorizarea activitatilor, bilanturile de mediu nivel I si II,
realizate n cadrul procesului de privatizare, vor acoperi acele aspecte
enuntate n anexele A.2 si A.3, dupa caz, ale prezentei proceduri. Bilanturile
de mediu vor identifica raspunderile legate de impactul asupra mediului si de
procesul de autorizare de mediu, care vor fi mentionate separat ca obligatii de
mediu de tip A si ca obligatii de mediu de tip B, conform definitiilor din
Hotarrea Guvernului nr. 457/1997.
Art. 23
Pentru raspunderile incluse ca obligatii de mediu tip A, raportul la
bilantul de mediu va propune "obiective de mediu minim acceptate".
Continutul "obiectivelor de mediu minim acceptate" se va conforma
normelor referitoare la acestea, emise de catre Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului si Agentia Nationala pentru Privatizare.
Art. 24
Pentru raspunderile incluse ca obligatii de mediu tip B, raportul la
bilantul de mediu va contine:
a)lista obligatiilor de mediu tip B, n conformitate cu anexa nr. 31 din
Normele metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de
organizare si desfasurare a vnzarilor de actiuni, parti sociale si active,
emise n aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si completarile
ulterioare;
b)cnd este necesar, propuneri de metode ce pot fi folosite pentru
identificarea si cuantificarea raspunderilor actuale legate de conformarea de
mediu pentru activul si/sau activitatile supuse bilantului de mediu;
c)descrierea evenimentelor sau a situatiilor care ar declansa obligatiile
de mediu tip B.
CAPITOLUL VIII: Dispozitii finale
Art. 25
Sectiunea 9.2 a Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului, aprobata prin Ordinul ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996, se nlocuieste cu: "9.2
Studiile de impact, bilanturile de mediu nivel I si nivel II si evaluarile
riscului vor fi executate numai de unitati specializate, persoane fizice sau
juridice atestate n conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995
si ale altor reglementari emise n acest domeniu n baza legii".
Art. 26
Autoritatea centrala de mediu va emite, n termen de 30 de zile de la
intrarea n vigoare a prezentului ordin, reglementarile privind evaluarea
poluarii mediului.
ANEXA A1: BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0
Pentru procedura de autorizare
Autorul
Numele .....................................................................
Adresa
.....................................................................
Societatea Comerciala
..................................................................................
..................................................................................
Nr. tel.: ............................. Nr. fax:
...........................
Titularul activitatii (societate comerciala) (daca este diferita de
societatea comerciala reprezentata de autor)
Numele
.......................................................................
Adresa
.......................................................................
...................................................................................
..................................................................................
Nr. tel.: .............................. Nr. fax:
..........................
Scopul cererii: a)
Schimbarea proprietarului c) ncetarea
activitatii
b) Schimbarea activitatii d)
Activitate neautorizata anterior
e) Altele Rugam specificati:
..............................
Marimea amplasamentului Suprafata totala (m2) Suprafata construita (m2)
Activitatea pe amplasament
(i) Prezenta:
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
(ii) Anterioara:
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
(iii) Viitoare:
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.
Bifati daca este anexata
Categoria activitatii:
(i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995
(ii) Altele, rugam specificati:
Numar de personal Norma ntreaga Norma partiala
Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea terenului:
Da Nu
Daca "Da", detaliati:.......................................
Orice emisii n: A
Apa (i) Ape reziduale
(ii) Canalizare menajera
(iii) Apa pluviala
B Aer (i) Gaze de combustie(din surse fixe)
(ii) Emisii tehnologice
(iii) Altele
Rugam specificati:
Provenienta deseurilor solide (tone/luna; separate pe categorii, cu
descrierea generala
a compozitiei si a amenajarilor existente pentru depozitare)
Rezervoare si conducte subterane (substanta depozitata/transportata;
volum/debit)
Transformatoare si condensatoare electrice n proprietate Da Nu
Daca "Da", ce capacitate si ce vechime?
Prezenta azbestului Da Nu
Daca "Da", ce tip; daca este n cladiri, ce suprafata acopera
(m2): .......................................................
.........................................................................
Folosinta terenului inconjurator pe o distanta de 150 m (rezidentiala,
comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord: _______________
____________________ ____________________
Vest: _______________ ___________________ ___________________
Est: ___________________ ______________________ ______________________
Sud: ________________ ____________________
____________________
Autorul
Titularul
(semnatura si stampila)
............................
(semnatura si stampila)
...............................
ANEXA A2: BILANTUL DE MEDIU NIVEL I
Scopul si domeniul bilantului de mediu nivel I
Introducere
Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii
asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra
mediului si consta n identificarea surselor de informatii, culegerea,
analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile
si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I, conform modelului
anexat.
Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita, n toate
evaluarile, prin bilantul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate
asupra unor zone sau instalatii, cu exceptia cazurilor n care autoritatea de
mediu competenta decide ncetarea evaluarii prin bilant dupa executarea
bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea acestor investigatii
preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact negativ asupra mediului,
precum si la schimbarea proprietarului, ncetarea sau modificarea profilului
unei activitati. Bilantul de mediu va identifica si cuantifica raspunderea
pentru starea mediului n zona de impact a activitatii analizate, pentru a
stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii, potrivit
prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.
n termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa
identifice domeniile n care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele
si instalatiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra
asupra modului de conformare cu prevederile legislatiei existente sau n curs
de adoptare, precum si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului
prin activitati desfasurate anterior n zona analizata sau n vecinatatea
acesteia.
Domenii de analiza
Utilizarea terenului n zona amplasamentului obiectivului si n vecinatatea
acestuia
Va fi prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat, continnd
detalii privind: cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes
pentru conservarea naturii, sosele importante, precum si descrierea structurii
geologice si a topografiei locale ale amplasamentului si ale vecinatatilor
acestuia.
Se va identifica si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 m de
amplasamentul analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele rezidentiale, de uz
comercial sau industrial, spatiile de recreere si cele fara constructii vor fi
indicate specificndu-se distanta si directia fata de amplasamentul
obiectivului analizat.
Functie de disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de
suprafata si subterane, aflate n vecinatatea obiectivului, sau informatii
generale care sa permita identificarea localizarii, a debitului, a sursei si
utilizarii acestora.
Istoricul zonei
Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si descrise
n ordine cronologica, identificnd evolutia caracteristicilor importante ale
amplasamentului si ale vecinatatilor.
Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe
documentate despre istoricul zonei, specificndu-se sursa acestora. Marturiile
fostilor angajati ai unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare.
Posibilitatea poluarii solului
Se vor descrie activitatile desfasurate n prezent n zona analizata.
Aceste descrieri, precum si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat
anterior, trebuie sa asigure posibilitatea identificarii ariilor poluate si a
potentialelor poluari, care trebuie descrise ct mai detaliat posibil.
Depozitarea deseurilor
Vor fi identificate deseurile provenite din activitatea evaluata,
apreciindu-se cantitatea si compozitia. Se vor descrie si se vor localiza
metoda si amplasamentul depozitului temporar ca si al celui definitiv.
Condensatori/transformatori electrici
Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator
electric, existent n zona sau n apropiere, n special daca acesta va ramne
n posesia titularului activitatii evaluate. n functie de vechimea acestor
echipamente, se va investiga posibilitatea existentei bifenililor policlorinati
n uleiul de transformator (BPC). n caz de incendiu, arderea acestor uleiuri
reprezinta un risc serios pentru sanatatea umana. De asemenea, se va evalua
integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri
care au putut contamina solul.
Securitatea zonei
Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluata n bilantul de mediu nivel
I, deoarece o zona care nu este asigurata corespunzator cu paza poate determina
poluari accidentale prin efractii sau acte de vandalism. Este necesara o
descriere a sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa
includa o descriere a ariilor nconjuratoare, a mprejmuirilor existente, a
iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a
fost asigurata zona n ultimii ani*).
Masuri de paza mpotriva incendiilor
Vor fi prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor,
care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor
de incendiu, asigurarea accesului n aceste zone, dotarea cu mijloace de
interventie supuse ntretinerii si verificarilor periodice, conform
reglementarilor n vigoare**).
____________________________
*) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.
47/1994 privind apararea mpotriva dezastrelor.
**) A se vedea Hotarrea Guvernului nr. 51/1992 privind unele masuri pentru
mbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, republicata
n anul 1996.
Protectia muncii si igiena locului de munca
Respectarea normelor de protectie si igiena a muncii reprezinta un domeniu
important n care relevanta subiectelor depinde de activitatile desfasurate n
zona. Responsabilitatea n acest domeniu va fi asigurata de personal calificat,
cu atributii clar specificate prin fisa postului. La fiecare loc de munca se va
pastra un registru de evidenta a accidentelor, care sa permita identificarea
cauzelor si a masurilor luate n fiecare caz n parte.
Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi mentinuta n
ordine si curatenie. n functie de marimea amplasamentului si de activitatea
desfasurata, poate fi necesara ntocmirea unui plan de urgenta, care sa descrie
masurile de interventie n diferite cazuri de necesitate. Functie de
necesitatile specifice activitatii, personalul trebuie sa fie dotat cu
echipament individual de protectie si materiale igienico-sanitare, care vor fi
acordate periodic de catre beneficiarul activitatii, conform reglementarilor n
vigoare*). Acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea trebuie sa ndeplineasca
conditiile de protectie a muncii, certificate de organele competente potrivit
legii*), asigurndu-se paza celor mobile.
Mecanismele de ridicat vor fi ntretinute corespunzator si verificate
periodic, asigurnd regulamente de exploatare speciale pentru a evita ranirea
n timpul manipularii materialelor.
Evacuarea apelor uzate
Este necesara descrierea generala a sistemelor de evacuare a apelor uzate
de pe amplasament. Aceasta descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor
tehnologice, cnd acestea sunt descarcate n ape de suprafata sau canalizari;
evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor
pluviale cu descarcare n ape de suprafata sau n canalizari.
Este important sa se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a
apelor privind descarcarea apelor uzate n receptori naturali sau acceptul de
descarcare a apelor uzate n canalizari, pentru a asigura respectarea
conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta suplimentara privind
epurarea sau preepurarea apelor uzate nainte de evacuare. Trebuie obtinute
copii de pe autorizatiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se
vor identifica cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile
acestora de-a lungul timpului.
Vor fi consultate autoritatile locale care administreaza receptorul natural
sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a
identifica eventualele reclamatii privind evacuarea apelor uzate de la
obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice statia de epurare
oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste efluentii tehnologici
sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare si punctul de descarcare a
acesteia n receptori naturali (ape interioare sau maritime). Se vor prezenta
detalii referitoare la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor
canalizari si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care
prezinta o importanta deosebita n cazul unui incident de poluare. Pe planul
zonei se vor indica orice posibilitati de interceptare a apelor de suprafata, a
scurgerilor accidentale de uleiuri, a canalizarilor din zonele de depozitare,
precum si localizarea si capacitatea de transport a canalizarilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observatii privind integritatea sistemului
de drenaj de pe ntregul amplasament.
Emisii atmosferice
Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta
identificare trebuie sa cuprinda toate aspectele privind: emisiile din procese
de combustie, emisiile directe din procese tehnologice si emisiile din
instalatiile de purificare a aerului, pna la sistemele de aer conditionat
(daca exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind directia
predominanta a vntului.
Cantitatea si natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca
si conditiile impuse prin autorizatii, analiznd respectarea acestora. Se vor
detalia datele privind natura generala a emisiilor, incluznd date despre
pulberi n suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.
La locul de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatii
desfasurate pentru a asigura ndeplinirea normelor de protectie si igiena a
muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucreaza n spatii
nchise si/sau cu substante periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de
ventilatie, acolo unde exista.
De asemenea, vor fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si
agentul de racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice
nregistrare de Legionella pneumophilae, constatata de sistemul de observare.
Impactul zgomotului
Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul
obiectivului si n zonele nvecinate. Se vor consulta autoritatile locale
pentru a se depista daca au existat plngeri legate de disconfortul produs de
zgomotul activitatilor din zona sau din mprejurimi.
Daca nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele
din masuratori pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului
si/sau ca impactul zgomotului n afara amplasamentului se ncadreaza n
valorile standard.
Daca nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoaca
disconfort, vor fi reanalizate amenajarile existente, asigurnd masurile
necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activitati
generatoare de zgomot, din zona.
Proximitatea cablurilor de tensiune
O examinare succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de
nalta tensiune din vecinatatea zonei att pe cele subterane, ct si pe cele de
suprafata. Acest aspect este important pentru ca se considera ca pot aparea
tulburari fiziologice ale personalului care lucreaza n vecinatatea cablurilor
de nalta tensiune, prin expunere ndelungata.
Surse de informare
Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru
raspunderile privind calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar
bilantul de mediu trebuie sa identifice si sa cuantifice aceste raspunderi.
Informatiile necesare se pot obtine din surse diferite, inclusiv din
urmatoarele:
examinarea informatiilor de arhiva;
consultarea actualului si, daca este necesar, a fostului manager al
activitatii desfasurate pe amplasamentul analizat;
consultarea, daca este necesar, a persoanelor care pot furniza informatii
relevante, ca, de exemplu, angajati ai unitatii sau membri ai comunitatii
locale;
verificarea documentatiilor relevante asupra amplasamentului, detinute de
organizatii locale, judetene si/sau nationale.
_______________________
*) A se vedea Legea protectiei muncii nr. 90/1996.
Pentru fiecare componenta a studiului este necesar ca prezentarea datelor
asupra amplasamentului sa fie interpretate n raport cu caracteristicile
generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilantul de mediu trebuie sa ia n
considerare aspecte ca: pozitia amplasamentului analizat fata de cursuri de apa
de suprafata si tipul receptorului natural implicat n evacuarea apelor;
structura geologica; importanta si calitatea apei subterane n zona
amplasamentului analizat; pozitia fata de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea
concluziilor nivelului specific amplasamentului n contextul zonal n care este
integrat si va permite o evaluare minutioasa pentru orice raspundere
potentiala, daca exista ca atare.
Continutul-cadru al raportului la bilantul de mediu nivel I este prezentat
n anexa A.2.1.
ANEXA A2^1: RAPORT cu privire la bilantul de mediu nivel I
CONTINUTUL-CADRU
CUPRINS:
1.
Introducere
2.
Identificarea amplasamentului si localizarea
2.1
Localizare si topografie
2.2
Geologie si hidrogeologie
3.
Istoricul amplasamentului si dezvoltari viitoare
3.1
Istoricul amplasamentului
3.2
Dezvoltari viitoare
4.
Activitati desfasurate n cadrul obiectivului
4.1
Generalitati -
angajati/schimb; procese tehnologice
4.2
Materiale de constructii
4.3
Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare
subterane
4.4
Emisii n atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii n
atmosfera
4.5
Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de
canalizare al apelor pluviale
4.6
Producerea si eliminarea deseurilor
4.7
Alimentarea cu energie electrica
4.8
Protectia si igiena muncii
4.9
Prevenirea si stingerea incendiilor
4.10
Zgomotul si vibratiile
4.11
Securitatea zonei
4.12
Administratie
5.
Calitatea solului
5.1
Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat
5.2
Efecte potentiale ale activitatilor nvecinate
6.
Concluzii si recomandari
6.1
Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa
caz, n propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de
conformare.
6.2
Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor
conditionate de un eveniment viitor si incert; n cazul privatizarii, se
include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate.
6.3
Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile
necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este
necesar).
ANEXA A3: BILANTUL DE MEDIU NIVEL II
SCOPUL SI DOMENIUL BILANTULUI DE MEDIU NIVEL II
1.Introducere
Investigatiile bilantului de mediu nivel II sunt cerute atunci cnd se
identifica anticipat poluarea unei zone sau cnd rezultatele bilantului de
mediu nivel II indica o potentiala poluare a zonei si sunt necesare clarificari
privind natura si intensitatea poluarii identificate. Trebuie ntreprinse
investigatii aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativa a
nivelurilor de poluare din zona analizata. Metodele de prelevare a probelor din
diferite medii vor respecta reglementarile, normele metodologice si standardele
existente. Acolo unde este posibil, se recomanda recoltarea unei probe-etalon
dintr-o zona nvecinata neafectata de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru
cu care sa fie comparat rezultatul probelor din zona poluata.
2.Recomandari privind prelevarea probelor
2.1Probe de sol
2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol
Natura si gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor
analizelor fizice, chimice si biologice ale probelor de sol recoltate din
arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face tinnd
seama de natura surselor de poluare si a poluantilor, de gradul de uniformitate
al reliefului si de caracteristicile tipurilor de sol dominante.
Numarul de probe ce urmeaza a fi prelevate depinde de marimea suprafetei
potential poluate, care se stabileste n functie de sursele de poluare. n
unele situatii, sursa predominanta poate fi reprezentata de parti distincte de
instalatii/echipamente sau de anumite zone ale unei unitati industriale. Astfel
de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau
mprastiate accidental materiale periculoase. n astfel de situatii, raza de
colectare a probelor va porni de la sursa suspectata de poluare, marind
distantele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi
necontaminate.
n alte situatii, cnd surse de poluare atmosferica contribuie la poluarea
solului, arealul potential poluat se stabileste pe baza modelarii dispersiei
poluantilor atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul
sursei. n lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluantilor, se recomanda
ca raza suprafetei analizate n jurul sursei sa fie de cel putin 10-15 ori mai
mare dect naltimea cosurilor de dispersie.
La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua n considerare
urmatoarele:
sa fie amplasate pe toate directiile cardinale, n jurul unor surse de
poluanti atmosferici, avnd grija ca distantele fata de surse, pna la care se
preleveaza probe de sol, sa fie mai mari pe directia vnturilor dominante;
sa se amplaseze, pe fiecare directie n jurul surselor de poluare
atmosferica, cel putin cte un punct de prelevare a probelor pe fiecare
categorie de folosinta a solului (arabil, pasune, fneata, vii si livezi etc.);
sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse la poluarea potentiala
a solului;
sa se analizeze influenta reliefului la distributia poluantilor n sol;
sa fie amplasate puncte de prelevare pe toate suprafetele ce au servit la
depozitarea temporara a materiilor prime continnd substante periculoase si/sau
a deseurilor periculoase.
Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea si concentrarea
poluantilor n plantele de cultura.
2.1.2 Probe de la suprafata si de sub suprafata solului
Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca n prealabil punctele de
prelevare pe planul de situatie al zonei. Vegetatia va fi complet ndepartata
de pe aria de prelevare a probei si se va utiliza un instrument de prelevare
care sa asigure prelevarea unui volum de mostra suficient analizei. Acesta
trebuie transferat ntr-un container adecvat, care a fost pregatit n prealabil
pentru a corespunde probei analitice si care va fi marcat n mod clar,
identificndu-se numarul probei cu sistemul de evidenta din registrul
prelevarilor. n mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la doua
adncimi diferite (reprezentnd adncimile situate la 5 cm si, respectiv, 30 cm
de suprafata solului). Cnd se presupune ca o poluare atmosferica poate
constitui o sursa majora a poluarii solului, vor fi analizate adncimi
aditionale, iar suprafata solului trebuie analizata n mod independent de
straturile de adncime. n registrul de evidenta a prelevarilor vor fi
consemnate informatii si observatii pertinente despre locul de prelevare.
Acestea trebuie sa includa: numarul probei, adncimea de prelevare, tipul si
culoarea solului, existenta oricarui miros, prezenta sau absenta apelor
subterane si orice alte informatii considerate relevante.
Dupa fiecare proba, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curatat cu
atentie pentru a preveni contactul accidental al substantelor continute n
probe si alte influente care pot modifica rezultatul analizelor.
Numarul punctelor de prelevare a probelor depinde de marimea zonei
analizate. n general, numarul minim al punctelor de prelevare a probelor de
sol pe o suprafata potential poluata trebuie sa fie:
Suprafata
Numarul punctelor de prelevare
1.000 m2
4
5.000 m2
8
10.000 m2
15
Identificarea parametrilor care trebuie analizati este prezentata n anexa
A.3.1.
n zone n care exista poluare semnificativa este necesara efectuarea unui
profil de sol pentru aprecierea: adncimii de patrundere a poluantului,
limitarilor datorate straturilor de sol ce influenteaza circulatia poluantului
si intensitatea poluarii.
Atunci cnd este necesara prelevarea de probe din straturi mai adnci se
vor practica, respectnd prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea
acestora se va face controlat, mentionnd n fisa forajului straturile
litologice ntlnite si orice parametri ca: mirosuri, tipuri si culori de sol,
adncimile la care s-au ntlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje
sunt prezentate n sectiunea urmatoare.
2.2.Prelevarea probelor din ape subterane
Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, actionate manual
sau electric, n functie de structura geologica si de adncimea necesara de
forare.
Forajele trebuie executate necat pentru a mentine neperturbata oglinda
apei stratului acvifer din foraj nainte de orice prelevare de probe. De
asemenea, forajele trebuie purificate nainte de prelevare pentru a recolta
"adevarata" apa subterana si nu apa stocata n put si alterata chimic
datorita contactului cu aerul. Cantitatea de apa ce trebuie extrasa pentru a
asigura purificarea putului depinde de volumul acestuia si reprezinta, n
general, triplul acestui volum. Purificarea si prelevarea de probe vor fi
efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevatorul
Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unica folosinta,
racordat la o vana unidirectionala din otel inoxidabil. Tehnica de prelevare
asigura mentinerea constanta a presiunii, evitnd orice inadvertente datorate
posibilei volatilizari prin vacuum a compusilor organici care pot fi prezenti
n proba. Dupa prelevare, proba va fi transferata n recipiente adecvate si
transportata imediat la laborator, n vederea efectuarii analizei.
2.3.Studiul gazelor si al vaporilor din sol
Aceste studii ofera date despre concentratiile compusilor volatili si
gazosi din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluantilor volatili (de
exemplu: rezervor sau conducta subterana care prezinta scurgeri) sau pentru a
monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deseuri.
Monitorizarea in situ implica aspirarea gazelor si vaporilor din sol
printr-un dispozitiv de masurare fix sau portabil. De obicei se foloseste n
acest scop un dispozitiv de aspiratie cu para actionata manual sau cu pompa
actionata electric. Pe durata masuratorilor se vor nregistra n sistemul de
evidente:
locul si adncimea punctelor de monitorizare (la instalare);
prezenta si adncimea apei freatice, daca este depistata;
citiri de vrf si stabile obtinute la instrumentele portabile;
conditiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferica n momentul
masuratorilor.
2.4.Colectare de probe din apele de suprafata
La analiza apelor de suprafata se va avea n vedere obtinerea de probe
pentru comparatie, situate n amonte si n aval de zona de interes. Probele de
apa, ca si cele de sediment pot fi de interes n evaluare si pot fi obtinute n
diferite moduri.
Se vor evita att cursurile turbulente, ct si apele statatoare care nu
asigura probe reprezentative. Trebuie evitate, de asemenea, zonele cursurilor
de apa care prezinta un grad redus de omogenizare, situate n aval de gurile de
varsare sau lnga maluri, cu exceptia cazurilor de un interes specific.
Cnd parametrii chimici necesari a fi determinati pot trece n atmosfera
(compusii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luata n
general de la suprafata. Sunt preferate, n acest caz, probele luate sub
oglinda apei (pna la 50 cm sub nivelul liber al apei). nainte de prelevarea
probei, vasul trebuie clatit, avnd grija sa se goleasca continutul n aval de
punctul de prelevare. Proba se preleveaza prin imersarea n apa a unui vas cu
deschiderea orientata nspre amonte, asigurnd umplerea acestuia astfel nct
n vas sa nu ramna aer.
Cea mai simpla metoda de a obtine o proba de sedimente (daca adncimea apei
permite acest lucru) consta din prelevarea manuala a sedimentului. Trebuie avut
grija la scoaterea probei prin interfata dintre apa si sediment, ndeosebi n
cursurile rapide, unde exista tendinta dislocarii probei. Probele de sediment
din cursuri rapide sau adnci se recolteaza cel mai bine cu prelevatoare Grab
sau Core, de pe o platforma stationara, cum ar fi un pod, sau dintr-o barca.
2.5.Materiale de constructie
Materialele de constructie sunt prelevate de obicei pentru a identifica
azbestul, daca este prezent. Este suficienta o cantitate mica de proba
(aproximativ 50 g). Pentru a obtine o proba de material de constructie, este
necesar sa se disloce cu grija o bucata de material si sa se puna ntr-un
container curat, special pregatit pentru proba. Se va nregistra locul de unde
a fost prelevata proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales nct sa nu
afecteze structura. n timpul prelevarii se vor purta manusi de protectie. Daca
materialul este fibros se vor lua masuri suplimentare de protectie pentru a nu
se inhala fibre n timpul colectarii.
2.6.Poluarea atmosferica
Determinarea poluarii atmosferice presupune o gama larga de masuratori, de
la monitorizarea concentratiilor scazute de poluanti n aer la concentratiile
ridicate ale poluantilor din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea
emisiilor de la surse poate implica att masuratori momentane, ct si
monitorizare continua.
Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o metodologie complexa, al
carei cadru este prezentat n normele metodologice aprobate prin Ordinul
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 462/1993. La
masuratori se va urmari respectarea stricta a conditiilor de prelevare indicate
n continuare:
Este important sa se identifice o sectiune (izocinetica) adecvata pentru
prelevare, aleasa n functie de profilul de curgere a gazelor prin cosul de
evacuare sau conducta. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot n
vederea determinarii profilului presiunii dinamice a gazului prin conducta pe
toata ntinderea sectiunii alese pentru prelevare.
Dupa identificarea sectiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la
liniile de prelevare trebuie sa fie racordat la un orificiu dreptunghiular din
conducta. Cnd nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.
Prin conductele circulare se recomanda sa fie prelevate cel putin patru
probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de
monitorizare.
Pentru efectuarea prelevarilor din conducte inaccesibile direct datorita
naltimii, este recomandat sa se construiasca o platforma de prelevare.
Pentru monitorizarea parametrilor ceruti se va utiliza echipamentul
potrivit acestor determinari. Pentru monitorizarea aerului ambiental este
disponibila o gama variata de echipamente, n functie de parametrii ce se
monitorizeaza si de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea
igienii locului de munca sau a conditiilor exterioare.
3.Laboratoare de analiza
Dupa prelevarea probelor, exceptnd situatiile monitorizarii in situ, este
necesar ca acestea sa fie analizate de un laborator competent, care trebuie sa
dispuna de dotare tehnica corespunzatoare si acreditare pentru a efectua tipul
de analiza cerut.
4.Raportul la bilantul de mediu nivel II
Dupa prelevarea probelor si analizarea acestora, va fi redactat raportul
care va cuprinde doua parti: una cu descrierea si rezultatele investigatiilor
prezentate individual pentru fiecare dintre sectiunile 2.1.1-2.1.6, folosite,
si cealalta cu concluzii si recomandari privind actiunile necesare de realizat.
Cuprinsul raportului va fi urmatorul:
I.Descrierea si rezultatele investigatiilor
A.Probe de sol:
1.Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea
acestora
2.Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura
geologica si tehnicile de lucru
3.Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile
pragurilor din Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului
B.Probe de ...
1.
2.
3.
(se continua pentru fiecare dintre sectiunile 2.1-2.6, folosita)
II.Concluzii si recomandari
A.Rezumatul neconformarii cuantificate
B.Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de
un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire,
pentru cuantificarea acestora, cnd este posibil
C.Recomandari pentru elementele programului de conformare sau pentru
obiectivele de mediu minim acceptate, n cazul privatizarii Anexe (analize de
laborator si alte documente relevante).
ANEXA A3^1: ANALIZELE minime ce trebuie incluse n investigatii, n functie
de istoricul zonei
Risc1)
Utilizari finale ale zonelor contaminate
Minimum de analize
Ingerarea directa de catre copii a solului poluat
Curti, zone de recreere si agrement
arsen, total
cadmiu, total
plumb, total
fluor
cianuri libere
fenoli
sulfati
hidrocarburi
aromatice
polinucleare
Asimilarea si concentrarea poluantilor n plantele de cultura2)
Curti, loturi si terenuri agricole
metale grele, n special:
cadmiu, total3)
plumb, total3)
Fitotoxicitate,2),3)
Orice folosinta pentru cultura plantelor
cupru, total
nichel, total
zinc, total
pesticide
bor
Atac asupra materialelor de constructii si a folosintelor2)
Dezvoltari ale spatiilor de locuit, cladiri comerciale si industriale
sulfati; sulfiti
sulfuri
cloruri
gudroane
fenoli
uleiuri minerale
azotati, azotiti
substante uleioase
Incendii si explozii
Orice folosinta care implica constructia de cladiri
metan
sulf
materiale potential combustibile
(ex. praf de carbune, ulei, gudron)
Contactul direct cu poluantii pe timpul operatiunilor de demolare, de
curatare sau de constructie
Riscuri n special pe termen scurt(pentru personalul sau
investigatorii care lucreaza n zona)
fenoli
hidrocarburi aromatice polinucleare
substante uleioase si gudroane
materiale radioactive
azbest
Poluarea apelor subterane si de suprafata2)
Orice folosinta unde este posibil sa apara poluarea apei
fenoli
sulfati
compusi organici usori
cianuri
metale solubile
1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua n considerare
combinatia mai multor riscuri.
2) Trebuie masurat si pHul solului, deoarece influenteaza importanta
acestor riscuri.
3) Asimilarea prin admisie capilara a metalelor daunatoare sau fitotoxice
n plante depinde de forma chimica n care aceste elemente se gasesc n sol.
Cnd concentratia totala prezenta n sol indica un risc potential, este necesar
sa se determine formele particulare si toate analizele necesare pentru
interpretarea corecta a circulatiei poluantilor n sistemul
sol-apa-flora-fauna.
ANEXA A4: EVALUARE A RISCULUI
Scopul evaluarii riscului
Introducere
Necesitatea unor informatii suplimentare privind riscurile poluarii
identificate sau ale activitatilor poluante, desfasurate pe un amplasament,
poate determina autoritatea competenta de mediu sa solicite realizarea
evaluarii riscului pentru a determina probabilitatea unei daune si posibilii
pagubiti prin acea dauna. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant
vor prezenta acelasi risc sau vor necesita acelasi nivel de remediere.
Exista o gama larga de metodologii diferite pentru evaluarea riscului, att
cantitative, ct si calitative. n continuare este prezentata o metoda generala
a unei evaluari de risc.
Definitia evaluarii riscului
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ ntr-o perioada de
timp specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:
Risc = Pericol x Expunere
Evaluarea riscului este definita "ca un proces pentru identificarea,
analizarea de catre Banca Mondiala si controlarea pericolelor datorate
prezentei unei substante periculoase dintr-o instalatie". Raportul din
1992 al Societatii Regale a U.K. expliciteaza sensul definitiei prezentate n
Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentnd distinct componentele
evaluarii riscului: estimarea si calcularea.
n consecinta, evaluarea riscului implica o estimare (incluznd
identificarea pericolelor, marimea efectelor si probabilitatea unei
manifestari) si calcularea riscului (incluznd cuantificarea importantei
pericolelor si consecintele pentru persoane si/sau pentru mediul afectat).
Obiectivele evaluarii riscului
Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile
provenite de la un amplasament, prin identificarea:
agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;
resurselor si receptorilor expusi riscului;
mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
riscurilor importante care apar pe amplasament;
masurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un
"nivel acceptabil".
Tipuri de evaluare a riscului
Multe forme si ntrebuintari ale evaluarii riscului de mediu au fost deja
propuse sau sunt n curs de elaborare. Exemple dintre acestea includ:
Evaluari ale sanatatii
Este cea mai importanta dintre evaluarile de risc. Dezvoltari recente au
avut n vedere protectia si igiena muncii, cu praguri limita stabilite la nivel
international pentru a determina expunerea n siguranta la diferite substante
chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, de exemplu, au fost dezvoltate pentru nivelurile concentratiilor
acceptate ale poluantilor n atmosfera si pentru limite orientative pentru
sanatatea umana (si recent pentru sanatatea mediului), pentru diferiti
parametri.
Evaluari ecologice
Aceste evaluari compara concentratiile preconizate ale poluantilor n mediu
cu pragurile toxice estimate, n scopul evaluarii securitatii unei emisii
propuse. Evaluarea ecologica a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice
pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are
loc, folosind diferite instrumente sofisticate cu un numar de sisteme de
punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.
Urmatoarele elemente
caracteristice ale riscului sunt integrate n evaluarile de risc privind:
riscul chimic;
riscul carcinogen;
riscul epidemiologic;
riscul contaminarii
nucleare;
riscul aparitiei fenomenelor naturale.
Metodologia generala pentru evaluarea calitativa a riscului
Evaluarea calitativa a riscului va lua n considerare urmatorii factori:
(1)Pericol/sursa - se refera la poluantii specifici care sunt identificati
sau presupusi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate si efectele
particulare ale acestora.
(2)Calea de actionare - reprezinta calea pe care substantele toxice ajung
la punctul la care au efecte daunatoare, fie prin ingerare directa sau contact
direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau apa.
(3)Tinta/Receptor - reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza
efectele daunatoare ale anumitor substante toxice de pe amplasament, care pot
include fiinte umane, animale, plante, resurse de apa si cladiri (sau
fundatiile si folosintele acestora). Acestea sunt numite n termeni legali
obiective protejate.
Gradul riscului depinde att de natura impactului asupra receptorului, ct
si de probabilitatea manifestarii acestui impact.
Identificarea factorilor critici care influenteaza relatia
sursa-cale-receptor presupune caracterizarea detaliata a amplasamentului din
punct de vedere fizic si chimic. n general, evaluarea cantitativa a riscului
cuprinde cinci etape:
descrierea intentiei;
identificarea pericolului;
identificarea consecintelor;
estimarea marimii consecintelor;
estimarea probabilitatii consecintelor.
O parte dintre informatiile necesare pentru a raspunde la aceste ntrebari
se identifica n bilantul de mediu nivelul I si nivelul II. Principalele
considerente referitoare la fiecare dintre acesti factori si principalele
masuri pentru executarea evaluarii sunt descrise n tabelul anexei A.4.1.
Adesea este util sa se reprezinte rezumatul analizei sursa-cale-receptor
sub forma unei diagrame arbore, nainte de a ncerca evaluarea riscului,
deoarece aceasta identifica clar actiunea, pericolul si consecintele.
Pe baza informatiilor prezentate n tabel se va analiza sistematic fiecare
agent poluant n raport cu caile sale potentiale de actiune asupra receptorilor
specificati si se va decide daca exista o relatie cauzala sau este posibil sa
existe. Importanta riscului fiecarui receptor poate fi apoi evaluata,
identificnd acele riscuri la care se impune o forma de remediere - aceasta
reprezinta estimarea riscului.
Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de
clasificare unde probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate
descrescator, atribuindu-le un punctaj aleatoriu.
Model simplificat
Clasificarea
Clasificarea
probabilitatii
gravitatii
3 = mare
3 = majora
2 = medie
2 = medie
1 = mica
1 = usoara
Riscul se poate calcula apoi prin nmultirea factorului de probabilitate cu
cel de gravitate, pentru a obtine o cifra comparativa, cum ar fi, 3 (mare) x 2
(serioasa) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparatii ntre diferite
riscuri. Cu ct rezultatul este mai mare, cu att mai mare va fi prioritatea
care va trebui acordata n controlarea riscului. Aceasta tehnica de baza poate
fi dezvoltata pentru a permite analize mai serioase prin marirea gamei
punctajelor de clasificare si includerea mai multor definitii perfectionate a
ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majora, probabilitate mare etc.
Cnd n evaluare exista un numar mare de poluanti importanti, trebuie sa se
acorde atentie unei modalitati mai clare de prezentare. Adesea este util sa se
faca un rezumat al informatiilor sub forma unei liste de verificare sau
matrice. Un exemplu de matrice este dat n tabelul-anexa A.4.2.
Analiza relatiei sursa-cale-receptor
Scopul principal al evaluarii riscului este de a ajuta la stabilirea
prioritatilor controlului riscului. Acest lucru se poate realiza prin evaluarea
fie calitativa, fie cantitativa a riscului.
Evaluarea riscului implica identificarea pericolelor si apoi aprecierea
riscului pe care acestea l prezinta, prin examinarea probabilitatii si
consecintelor (gravitatii) pagubelor care pot sa apara din aceste pericole.
Aceasta abordare, prin nmultirea frecventei cu consecintele, a fost folosita
att n evaluarea calitativa, ct si n cea cantitativa. Diferenta dintre cele
doua este ca evaluarea calitativa a riscului considera frecventele si
consecintele n termeni "mici" pna la "mari", n timp ce
evaluarea cantitativa a riscului atribuie date de probabilitate statistica
partilor de frecventa si consecinte ale ecuatiei.
Managementul riscului
Ca rezultat al evaluarii riscului este posibil sa se identifice si sa se
prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. n aceste cazuri, atunci
cnd este posibil, pot fi propuse masuri de remediere si/sau de implementare a
monitorizarii adecvate. Managementul riscului se refera la procesul de luare a
deciziilor si implementarea acestuia privitor la riscurile acceptabile sau
tolerabile, si minimizarea sau modificarea acestora ca parte a unui ciclu
repetitiv.
Poluarea industriala poate fi definita ca prezenta substantelor toxice n
aer, apa sau sol, fiind adesea rezultatul unor deficiente n procesele de
productie. Aceste substante pot prezenta un risc pentru sanatatea oamenilor sau
a sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate si comparate folosind
evaluarea riscului. n consecinta, evaluarea riscului poate servi la stabilirea
clasificarii dupa prioritate a problemelor de poluare, pe baza marimii riscului
pe care l prezinta fie pentru fiintele umane, fie pentru sistemele ecologice.
Acest proces poate fi apoi folosit ca baza pentru managementul riscului.
ANEXA A4^1: IDENTIFICAREA FACTORILOR SURSA - CALE - RECEPTOR pe un
amplasament contaminat
Criterii de apreciere
Sursa si natura poluantului
solida, lichida, gazoasa, organica, anorganica
concentratia agentilor poluanti si mobilitatea, solubilitatea lor,
disponibilitatea si retentia n plante:
- n matrice de sol, apa subterana, apa de suprafata
- n depozite generale,
bidoane, containere sau structuri ngropate
distributie spatiala si volumul total al materialului poluat
Natura pericolului
corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor
toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant
inflamabil, exploziv
fitotoxic
Tinte/Receptori
Includ urmatoarele categorii principale:
sisteme de apa subterana
cursuri de apa de suprafata:
- n afara amplasamentului si pe amplasament
receptori umani:
- ocupanti/utilizatori/vecini existenti si viitori ai
amplasamentului
- dezvoltari viitoare
sol si culturi agricole:
- existente si viitoare
ecosisteme naturale:
- fauna si flora
- rezervatii naturale etc.
Cai
contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate
migrarea agentilor poluanti prin:
- straturi permeabile sau fisurate
- apa subterana, apa de suprafata si deversare
- put de mina/galerii de acces
- transport n afara amplasamentului prin vehicule, ex. namol/praf de
pe drum
- generare de praf n aer
- servicii si infrastructura
Existenta barierelor mpotriva acestor cai (de exemplu, straturi de
permeabilitate mica)
Date asupra efectelor riscului/pericolului
Sunt necesare informatii privind efectele, aparitia si acceptabilitatea
diferitelor pericole prezentate de agentii poluanti:
atunci cnd nivelurile stabilite de declansarea actiunii nu sunt
disponibile pentru agentul poluant n cauza, de exemplu azbestul
pentru a suplimenta nivelurile de declansare a actiunii, cnd acestea nu
sunt strict aplicabile situatiei, de exemplu importanta cuprului, acolo unde
peisajul nu este important
Pot fi necesare informatii
privind:
efectele poluantilor si calea de expunere prin care se produc aceste
efecte
efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de constructie si altor
factori de mediu naturali sau antropici
date despre reactia la doza de expunere, aspecte toxicologice,
concentratii acceptabile si durate de expunere.
ANEXA A4^2: MATRICE pentru analiza relatiei sursa-cale-receptor
Agent poluant
Pericol(e)
Sursa(e)
Cale(cai)
Tinte
Atingerea sursei, caii, tintei
Importanta riscului
Necesitatea lucrarilor de remediere
Agent poluant 1, ex. zinc
Fitotoxic
Halda de depozitare
Dizolvare
Ape subterane
Da
Mica/medie
Nu
Dizolvare
Ape de suprafata
Da
Mica/medie
Nu
Nici una
Sanatate umana
Nu
Mica
Nu
Extras prin radacini
Flora
Da
Medie
Da
Nici una
Fauna
Nu
Mica
Nu
Nici una
Cladiri/ folosinte
Nu
Mica
Nu
Agent poluant 2
Agent poluant 3
Combinatii de agenti poluanti X + Y
ANEXA A5^1: BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0
pentru procesul de privatizare
I. Autorul Denumirea societatii comerciale:................................
Adresa:...........................................................
Nr. tel.:...................... Nr.fax: .............................
Numele autorului:.....................................................
II. Societatea Comerciala supusa bilantului Denumirea societatii
comerciale: ........................
Adresa:..................................................
Nr. tel.:.................. Nr.fax: ......................
Numele / functiile reprezentantilor legali: 1) .......................
2) .......................
III. Situatia conformarii cu procedura de autorizare de mediu: (1) Cu
autorizatie de mediu in vigoare DA NU
(2) Cu bilant de mediu DA NU
(3) Cu program de conformare DA NU
(4) Cu autorizatie de gospodarirea apelor DA NU
IV. Autorizatii sau avize legale de functionare n vigoare, eliberate de
alte autoritati (sanitara, protectia muncii, PSI etc.): DA NU
Daca "Da", rugam specificati si anexati documentele doveditoare
........................................
.........................................................................................................................................
V. Marimea amplasamentului Suprafata totala (m2): Suprafata construita (m2
):
VI. Activitati desfasurate pe amplasament
Specificati: numarul curent conform"Clasificarea activitatilor cu
impact asupra mediului" din anexa A.6 si/sau, dupa caz, alte activitati
dect cele din lista, identificate pentru perioada:
(i) Prezenta:
........................................................................................................................
...........................................................................................................................................
(ii) Anterioara:
....................................................................................................................
...........................................................................................................................................
(iii) Viitoare:
......................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.
Bifati daca este anexata
VII. Categoria de folosinta a terenului si calitatea legala a
utilizatorului (proprietar, chirias etc.):
(i) Prezenta ....................... (ii) Anterioara
........................... (iii) Viitoare.......................
VIII. Numar de personal Norma ntreaga: Norma partiala:
IX. Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea
terenului: DA NU
Daca "Da", detaliati poluantii identificati si concentratiile
maxime determinate n soluri si ape subterane
X. Situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile n vigoare:
A Apa
(i) Ape reziduale
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA NU
(ii) Canalizare menajera
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA NU
(iii) Ape pluviale
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA NU
B Aer
(i) Emisii de combustie (surse fixe)
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA NU
(ii) Emisii tehnologice
Conformarea cu prevederile n vigoare:
DA NU
(iii) Altele
Rugam specificati
...........................................................................
.........................................................................................
XI. Apa de suprafata (numele celui mai apropiat curs de apa, directia si
distanta fata de amplasament)
XII. Apa subterana (adncimea apelor subterane pe amplasament, folosinta
curenta si folosinta pentru necesitatile activitatii)
XIII. Producerea deseurilor solide (tone/luna; separate pe categorii, cu
descrierea generala a compozitiei si a amenajarilor existente pentru
depozitare; anexati evidentele, daca este cazul)
XIV. Rezervoare si conducte subterane (substanta depozitata/transportata;
volum/debit)
XV. Poluari accidentale semnificative DA NU
Daca "Da", specificati poluantul si masurile de interventie
ntreprinse:
...................................................................................
...................................................................................
XVI. Penalitati si sanctiuni (Lista penalitatilor si sanctiunilor pe
ultimii doi ani, inclusiv cele neachitate)
XVII. Transformatoare in proprietate DA NU
Daca "Da", ce capacitate, ce vechime, daca contin PCB?
XVIII. Prezenta azbestului DA NU
Daca "Da", ce tip; daca este n cladiri, ce suprafata acopera
(m2)?
..............................................................................
..............................................................................
XIX. Folosinta terenului nconjurator pe o distanta de 150 m (rezidentiala,
comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord:_________________
_____________________ _____________________
Vest:: ______________ __________________ __________________
Est:__________________ _____________________ _____________________
Sud: _________________ _____________________
_____________________
Autorul
(semnatura si, dupa caz stampila unitatii)
Titularul
(semnaturile reprezentantilor legali si stampila unitatii)
1............................................................
2...........................................................
ANEXA A5^2:
(Se completeaza de catre autoritatea de mediu competenta)
AUTORIZATII DE FUNCTIONARE
(1) Autorizatie de mediu:
Numarul de identificare si durata de valabilitate
.......................................................
(2) Autorizatie de gospodarirea apelor
Numarul de identificare si durata de valabilitate
.............................................
(3) Accept de descarcare a apelor uzate n canalizarea altei unitati(daca
este cazul)
Numarul de identificare si durata de valabilitate
...........................................................
(4) Autorizatie PSI
Numarul de identificare si durata de valabilitate
........................................................
(5) Autorizatie sanitara
Numarul de identificare si durata de valabilitate
........................................................
(6) Autorizatie de protectia muncii
Numarul de identificare si durata de valabilitate
.........................................................
(7) Plan de aparare mpotriva dezastrelor (dupa caz)
Numarul de identificare si durata de valabilitate
..............................................................
(8) Acte de proprietate sau drept de folosire a terenului, cladirilor si
utilitatilor .......................
.............................................................
SITUATIA CONFORMARII
Calitatea solului ..........................................
........................................................
Calitatea apelor subterane .............................
........................................................
Emisii atmosferice .....................................
.........................................................
Alimentarea cu apa ..................................
.......................................................
Evacuarea apelor uzate ..............................
........................................................
Gospodarirea deseurilor ............................
.........................................................
ncadrarea n nivelul de zgomot si vibratii admis
.......................................................
Igiena si protectia muncii ............................
.........................................................
Penalitati si sanctiuni n ultimii 2 ani, altele dect cele declarate de
societatea comerciala n Anexa A.5.1, poz. XVI
......................................
........................................................
Datorii catre autoritatea de mediu (pe categorii de tarife si taxe)
.........................................
.......................................................
STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE
I. Pe baza informatiilor prezentate n bilantul de mediu nivel 0,
autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste:
obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos
(folositi pagini suplimentare daca este cazul),
sau
un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constnd n rennoirea
autorizatiei de mediu la schimbarea titularului activitatii n termen de.......
luni de la data vnzarii(se completeaza numai daca activitatea se conformeaza
cerintelor legale n vigoare),
sau
ca informatiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a
obiectivelor de mediu minim acceptate si stabileste ca obiectiv de mediu minim
acceptat obtinerea autorizatiei de mediu n termen de ......... luni de la data
vnzarii.
Domeniul conformarii
Obiective de mediu minim acceptate
Termenul realizarii
Poluarea solului si a apelor subterane
Descarcarea apelor uzate
Emisii atmosferice
Gospodarirea deseurilor
Igiena si protectia muncii
Planuri de aparare mpotriva dezastrelor si de prevenire a incendiilor
Altele
Autorizatie de mediu .... ....
Obtinerea autorizatiei de mediu
..... luni de la data vnzarii (se completeaza ntotdeauna)
II.Recomandari justificate privind investigatii
suplimentare................................................ (folositi pagini
suplimentare, daca este cazul)
Seful compartimentului"Reglementari"
Director
(semnatura si stampila A.P.M.)
ntocmit,
ANEXA A6: CLASIFICAREA ACTIVITATILOR cu impact negativ asupra mediului
Nr crt. al categoriei
Nr crt. al activitatii
Categoria
Activitatea
Observatii
I.
1.
Agricultura
Puturi seci; locuri de depozitare a cadavrelor de animale bolnave
2.
Depozite de pesticide, fungicide si alte substante similare
II.
1.
Extractie de combustibili
Extractie, manipulare si depozitare a substantelor combustibile
fosile
III.
1.
Extractia minereurilor
Extractia, manipularea si depozitarea minereurilor si a
constituentilor acestora
IV.
1.
Producere de energie
Producerea gazului din combustibili fosili
(Inclusiv conducte si alte feluri de transport)
2.
Reformare, rafinare, purificare sau odorizare a gazelor
naturale sau a altor gaze provenind din combustibili fosili
(Inclusiv conducte si alte feluri de transport)
3.
Piroliza, cocsare, distilare, lichefiere, oxidare, tratamente
termice, conversie, purificare sau rafinare a combustibililor fosili, (inclusiv
conducte si alte feluri de transport)
(Altele dect pentru gazeificare sau producere de cocs)
4.
Centrale termoelectrice, altele dect cele nucleare
5.
Centrale nucleare si producerea, mbogatirea si reprocesarea
combustibililor nucleari
6.
Statii de transformare si substatii
V.
1.
Producerea si folosirea chimicalelor
Producerea, recuperarea, rafinarea sau depozitarea produselor
petroliere, petrochimice sau a derivatelor acestora
(Inclusiv bitum, asfalt)
2.
Producerea, rafinarea sau stocarea substantelor chimice
organice sau anorganice legate de folosinte agricole
(Inclusiv ngrasaminte, pesticide, ierbicide, fungicide etc.)
3.
Producerea, rafinarea sau stocarea altor substante chimice
organice sau anorganice
(Inclusiv vopsele, coloranti, lacuri, cerneluri, substante cosmetice,
plastice, farmaceutice si alte chimicale)
4.
Producerea, rafinarea sau stocarea gazelor industriale care nu
sunt incluse n alte sectiuni ale listei
VI.
1.
Industrie metalifera(inclusiv span si rebuturi)
Producere, rafinare sau recuperare a metalelor prin procese fizice,
chimice, termice, electrolitice sau alte procese de extractie
(Inclusiv toate zonele de minerit pentru productia de metale)
2.
Procese de ncalzire, topire sau turnare a metalelor
reprezentnd ca parte sau ntreg procesul de prelucrare
(Inclusiv tratamente de otelire si calire)
3.
Procese de formare la rece, inclusiv ambutisare, laminare,
extrudare, concasare, formare
4.
Finisarea metalelor, inclusiv prin procese anodice, de
conservare, acoperire, laminare si alte procese similare
VII.
1.
Industrie nemetalifera
Producerea sau rafinarea nemetaliferelor prin tratarea minereurilor
2.
Producerea sau procesarea fibrelor minerale
3.
Producerea cimentului, varului si a ghipsului, inclusiv
fabricarea caramizilor si alte procese similare
VIII
1.
Producerea sticlei
Producerea sticlei sau a produselor pe baza de sticla
(Inclusiv lampile fluorescente)
IX.
1.
Producerea ceramicii
Producerea ceramicii si a produselor emailuri pe baza de ceramica
(Inclusiv glazuri si vitroase)
X.
1.
Inginerie si procese de productie
Producerea bunurilor din metal, inclusiv inginerie mecanica care
presupune metale si lucrari metalice
2.
Producerea, stocarea sau testarea explozibililor, agentilor
explozivi sau a altor produse similare
3.
Producerea si repararea echipamentelor electrice, electronice
si a componentelor acestora
(Inclusiv transformatoare si condensatoare)
XI.
1.
Cherestea si produse de cherestea
Tratamente chimice si acoperire a cherestelei si a produselor din
cherestea
(Inclusiv tratamente de conservare a lemnului)
XII.
1.
Textile
Argasirea, confectionarea sau alte procese pentru pregatirea,
tratamentul sau tabacirea pieilor Tesutul, nalbirea, colorarea sau finisarea
tesaturilor sau fibrelor
(Inclusiv linoleumul)
3.
Producerea covoarelor sau a altor textile pentru acoperirea
pardoselilor
XIII.
1.
Producerea pastei de hrtie si tiparire
Producerea pastei de hrtie, a hrtiei, a cartonului sau a produselor
derivate din acestea
(Inclusiv imprimarea si tiparirea)
XIV.
1.
Producerea de alimente
Producerea alimentelor si a hranei pentru animale
2.
Procesarea produselor animaliere
(Exclusiv unitati de preparare cu capa citate mai mare de5000t/an)
XV.
1.
Producerea cauciucului
Producerea cauciucului natural sau sintetic
(Include confectionarea si resaparea cauciucurilor)
XVI.
1.
Infrastructura
Trierea, demontarea, repararea sau ntretinerea stocului de rulare al
cailor ferate
2.
Demontarea, repararea sau ntretinerea navelor marine,
fluviale sau de pe cursurile interioare
(Inclusiv ambarca tiuni fara motor)
3.
Demontarea, repararea sau ntretine rea cailor de transport
rutier si a vehiculelor utilizate n aceste operatiuni
(Inclusiv garaje si statii de ncarcare)
4.
Demontarea, repararea sau ntretine rea sistemului de
transport aerian
(Inclusiv aparatele de zbor)
XVII.
1.
Neutralizarea deseurilor
Tratarea apelor de canalizare si a altor categorii de ape uzate
2.
Stocarea, tratarea sau neutralizarea namolurilor
(Inclusiv namolurile din tratarea apelor uzate)
3.
Tratarea, stocarea, depozitarea sau neutralizarea deseurilor,
inclusiv a celor orasenesti si de la alte folosinte
(Inclusiv rebuturile si activitatile de demolare)
4.
Depozitarea sau neutralizarea materialelor radioactive
XVIII.
1.
Diverse
Operatii de curatare uscata
2.
Folosinte fotografice si de procesare a materialelor
fotografice
3.
Laboratoare pentru scopuri educationale sau de cercetare
4.
Curatarea rezervoarelor si a cilindrilor
5.
Ariile cu cmp
electromagnetic puternic
6.
Demolarea cladirilor,
uzinelor sau echipamentelor uzate, provenind din oricare din activitatile din
aceasta lista
7.
Terenuri refacute prin utilizarea umpluturilor din materiale
poluante
Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 303bis din data de 6 noiembrie
1997