Ordin 184/1997

Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,

în temeiul art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 si art. 64 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995,

în baza Hotarârii Guvernului nr. 457/1994*) privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu modificarile ulterioare,

în baza Ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996, sectiunea 5 pct. 5.4, 5.5 si 5.6 si sectiunea 8 pct. 8.1. si 8.2.,

emite urmatorul ordin:

1.Se aproba Procedura de realizare a bilanturilor de mediu, care face parte integranta din prezentul ordin.

Anexele la procedura fac parte integranta din aceasta.

2.Se abroga anexa nr. 10 la Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996 si oricare alte prevederi contrare din ordinele anterioare ale ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

3.Directia strategii si reglementari pentru protectia mediului raspunde de instruirea periodica si în mod unitar a personalului din cadrul unitatilor teritoriale care îsi desfasoara activitatea în domeniul emiterii actelor de reglementare.

4.Prezentul ordin intra în vigoare la data publicarii lui în Monitorul Oficial al României.

-****-

Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,

Ioan Oltean

____________________

*) Hotarârea Guvernului nr. 457/1994 a fost abrogata prin Hotarârea Guvernului nr. 568/1997, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 6 octombrie 1997.

PROCEDURA de realizare a bilanturilor de mediu

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 303bis din data de 6 noiembrie 1997

PROCEDURA din 21 septembrie 1997 de realizare a bilanturilor de mediu

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

Prezenta reglementare detaliaza procedura de realizare, tipurile, domeniile si continutul bilanturilor de mediu cerute în procesul de autorizare, precum si la schimbarea proprietarului, destinatiei sau la încetarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului înconjurator, conform prevederilor art. 10 si 14 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, si ale art 65 din Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 2

În sensul prezentului ordin, termenii si expresiile folosite au urmatorul înteles:

• Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8-14 din Legea nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Autoritate de mediu competenta - autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului care functioneaza în concordanta cu legislatia în vigoare ce reglementeaza protectia mediului.

• Bilant de mediu nivel 0 - fisa de verificare continând elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale.

• Bilant de mediu nivel I - studiu de mediu constând din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament.

• Bilant de mediu nivel II - investigatii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.

• Executant de bilant de mediu - unitate specializata, persoana fizica sau juridica, atestata conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 si altor prevederi legale, emise în baza acesteia.

• Evaluare a riscului - analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu.

• Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata în principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. Un astfel de impact poate sa apara în prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare în viitor, inacceptabila de autoritatile de mediu competente.

• Impact potential de mediu - impactul generat de un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu.

• Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competenta, în baza unui bilant de mediu realizat în procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu, precum si cu orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta.

• Poluare - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc valorile naturale.

• Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile de alerta prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.

• Poluare semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

• Program pentru conformare - plan de masuri propus de titularul activitatii, cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea competenta, în scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului.

• Tip de bilant de mediu - varianta de bilant de mediu, reprezentata de unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite în prezentul ordin.

• Titular (al amplasamentului/activitatii) - persoana fizica sau juridica care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala.

Art. 3

În conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995: a) bilanturile de mediu nivel I sau II si evaluarile de risc, inclusiv când sunt executate ca parti din evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unitati specializate, persoane fizice si juridice, atestate conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 si altor reglementari relevante în acest domeniu; b) analizele de probe prelevate pentru executarea bilanturilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate, care utilizeaza aparatura adecvata si metodologii în conformitate cu normele si reglementarile în vigoare.

Art. 4

Raspunderea pentru concluziile si informatiile prezentate într-un bilant de mediu sau de evaluare a riscului va fi asumata dupa cum urmeaza: a) raspunderea pentru acuratetea si corectitudinea unui bilant de mediu (nivel 0, I sau II) sau a unei evaluari a riscului revine autorului; b) titularul raspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizeaza pentru executarea bilantului de mediu sau a evaluarii riscului; c) raspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentratiile de poluanti în probele de mediu analizate revine partii care preleveaza probele si laboratorului care efectueaza analizele.

Art. 5

Obligatiile legate de expedierea si evidenta documentelor privind bilantul de mediu si evaluarea riscului sunt urmatoarele: a) documentele emise în temeiul prezentului ordin vor fi expediate cu confirmare de primire prin posta sau prin curier, pastrându-se dovada expedierii; b) autoritatea de mediu competenta va înregistra primirea tuturor documentelor elaborate în temeiul prezentului ordin într-un sistem de evidenta a bilanturilor de mediu.

CAPITOLUL II: Stabilirea domeniului bilanturilor de mediu solicitate în procedura de autorizare

Art. 6

La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu, ce urmeaza a fi efectuate, se vor avea în vedere urmatoarele:

a)cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0, I si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin;

b)când prevederile Legii nr.137/1995 impun solicitarea unui bilant de mediu, iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel 0;

c)daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament;

d)daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I;

e)daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. În situatiile când aceasta decizie a fost luata înainte de executarea nivelului I al bilantului de mediu, trebuie executate atât bilantul de mediu nivel I, cât si bilantul de mediu nivel II;

f)la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului;

g)rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile reglementarilor si normelor relevante; în lipsa unor astfel de reglementari sau norme, se vor folosi spre comparare normele sau instructiunile internationale corespunzatoare, optiunea folosita urmând a fi justificata de executantul bilantului de mediu;

h)o data cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate înainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu, daca considera necesar. În urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

CAPITOLUL III: Bilantul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare

Art. 7

Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile în care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu; acesta va fi înaintat autoritatii de mediu competente.

Art. 8

Realizarea bilantului de mediu nivel 0 va avea în vedere urmatoarele:

a)un bilant de mediu nivel 0 trebuie sa corespunda ca forma si continut anexei A.1, iar informatiile prezentate vor fi sustinute cu documente;

b)autorul bilantului de mediu nivel 0 trebuie sa constate starea amplasamentului si a împrejurimilor lui si sa prezinte, la cererea autoritatilor de mediu competente, dovezi fotografice privind constatarile mentionate;

c)bilantul de mediu nivel 0 trebuie sa analizeze atât folosinta actuala, cât si folosinta trecuta a terenurilor din zona amplasamentului.

Art. 9

Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte:

a)autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator toate punctele. Când nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu nivel 0 va fi respins, iar respingerea, însotita de motivatia acesteia, va fi comunicata în scris titularului;

b)daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara, autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. Când bilantul de mediu nivel 0 a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate la cap. VII;

c)daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II, în vederea continuarii evaluarii.

CAPITOLUL IV: Bilantul de mediu nivel I

Art. 10

Bilantul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competenta în conditiile prevazute la art. 10 alin. 4 sau la art. 14 din Legea nr. 137/1995, daca un amplasament are un impact potential. Nivelul I al bilantului de mediu poate face exceptie de la aceste cerinte atunci când este cerut în procesul de privatizare; în aceste situatii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin.

Art. 11

Bilantul de mediu nivel I trebuie sa includa o analiza tehnica a impactului de mediu, dupa cum se precizeaza în anexa A.2. Raportul bilantului de mediu nivel I va respecta formatul din anexa A.2.1 si va specifica toate sursele de informatii folosite.

Art. 12

Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel I vor respecta prevederile descrise în continuare:

a)bilantul de mediu nivel I se înainteaza autoritatii de mediu competente, de catre titular, conform procedurii prezentate la art. 5 lit. a) din prezentul ordin;

b)procesul de analizare a bilanturilor de mediu nivel I se efectueaza de catre autoritatea de mediu competenta care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca toate aspectele au fost tratate într-o maniera satisfacatoare. Când nu se constata acest lucru, bilantul de mediu nivel I se respinge, iar respingerea, însotita de motivatia acesteia, va fi comunicata în scris titularului;

c)când într-un bilant de mediu nivel I se prezinta dovada unei poluari potential semnificative, autoritatea de mediu competenta trebuie sa ceara executarea unui bilant de mediu nivel II si/sau a unei evaluari a riscului, conform cap. V si, respectiv, VI; aceasta decizie a autoritatii de mediu competente va fi comunicata în scris titularului. Poate face exceptie de la aceste cerinte bilantul de mediu nivel I cerut în procesul de privatizare; în aceste situatii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;

d)daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu.

CAPITOLUL V: Bilantul de mediu nivel II

Art. 13

Angajarea bilantului de mediu nivel II se face în oricare dintre urmatoarele situatii:

a)daca un bilant de mediu nivel I releva o poluare potential semnificativa a unui amplasament, autoritatile de mediu competente trebuie sa solicite executarea unui bilant de mediu nivel II; face exceptie de la aceste cerinte bilantul de mediu nivel II cerut în procesul de privatizare; în aceste situatii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;

b)bilantul de mediu nivel II se poate executa în acelasi timp cu bilantul de mediu nivel I, daca autoritatea de mediu competenta stabileste de la început ca un amplasament prezinta o poluare potential semnificativa.

Art. 14

Realizarea bilantului de mediu nivel II se face prin:

a)prelevarea si analizarea probelor necesare în bilanturile de mediu nivel II, care trebuie sa respecte prevederile din anexa A.3 referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiti factori de mediu si la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor;

b)compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate în cadrul bilantului de mediu nivel II cu prevederile reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului si prezentarea acestor comparatii în raportul bilantului de mediu nivel II;

c)furnizarea recomandarilor privind oportunitatea unei evaluari a riscului, conform prevederilor cap. VI, daca aceasta evaluare nu a fost deja solicitata de autoritatea de mediu competenta.

Art. 15

Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel II vor respecta prevederile descrise în continuare:

a)titularul va înainta autoritatii de mediu competente, conform prevederilor art. 5 lit. a) din prezenta procedura, raportul la bilantul de mediu nivel II, care va respecta formatul din anexa A.3 sectiunea 4 si va specifica toate sursele de informatii folosite;

b)procesul de analizare a bilantului de mediu nivel II se realizeaza de catre autoritatea de mediu competenta, care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuata este conforma prevederilor din anexa A.3 referitoare la prelevarea si analizarea probelor. Când nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu nivel II va fi respins, iar respingerea, însotita de motivatia acesteia, va fi comunicata în scris titularului;

c)daca bilantul de mediu nivel II releva o poluare semnificativa, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului, conform prevederilor cap. VI. Autoritatea de mediu competenta va informa în scris titularul atunci când se considera necesara efectuarea evaluarii riscului. Când bilantul de mediu nivel II a fost executat in cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate la cap. VII;

d)când un bilant de mediu nivel II este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu solicita o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. Când bilantul de mediu nivel II a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate la cap. VII.

CAPITOLUL VI: Evaluarea riscului

Art. 16

Angajarea evaluarii riscului se face în urmatoarele conditii:

a)evaluarea riscului va fi solicitata de catre autoritatea de mediu competenta atunci când s-a dovedit ca exista o poluare semnificativa pe un amplasament;

b)când este necesara o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competenta va informa în scris titularul asupra acestei necesitati si va stabili domeniul specific si detaliile evaluarii riscului.

Art. 17

Realizarea evaluarii riscului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu aparut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament; instructiunile privind evaluarea riscului sunt prezentate în anexa A.4;

b)autoritatea de mediu competenta poate solicita prelevari de probe si analize suplimentare ale factorilor de mediu în timpul unei evaluari a riscului; acestea pot sa se refere la amplasamentul supus bilantului de mediu, dar se pot extinde si la alte zone, daca acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament;

c)orice prelevare de probe sau analize de laborator efectuate în cadrul unei evaluari a riscului trebuie sa respecte prevederile din anexa A.3.

Art. 18

Prezentarea si analizarea evaluarii riscului vor respecta prevederile descrise în continuare:

a)titularul va transmite autoritatii de mediu competente evaluarea riscului, conform art. 5 lit. a) din prezentul ordin;

b)procesul analizarii evaluarii riscului se realizeaza de catre autoritatea de mediu competenta, care va face analiza tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuata s-a conformat prevederilor referitoare la prelevari de probe si analize din anexa A.3 si metodologia generala din anexa A.4 ale acestui ordin; în caz de neconformare, evaluarea riscului va fi respinsa, iar respingerea, însotita de motivatia acesteia, va fi comunicata în scris titularului;

c)daca autoritatea de mediu competenta considera evaluarea riscului ca fiind satisfacatoare si identificând adecvat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului, se va considera satisfacuta cerinta pentru bilantul de mediu. Când evaluarea riscului a fost executata în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerintele specificate în cap. VII.

Art. 19

Când rezultatele evaluarii riscului arata ca un amplasament, a carui poluare este semnificativa, exercita un impact de mediu negativ si acesta este considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta, se va solicita remedierea. Aceasta remediere trebuie sa fie în conformitate cu instructiunile emise de autoritatea centrala de mediu.

CAPITOLUL VII: Bilanturi de mediu în procesul de privatizare

Art. 20

Vânzarea activelor, actiunilor si a partilor sociale în cadrul procesului de privatizare poate sa fie însotita de necesitatea unui bilant de mediu. Conditiile de declansare a bilantului de mediu în procesul de privatizare sunt descrise în Normele metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de organizare si desfasurare a vânzarilor de actiuni, parti sociale si active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 21

Bilantul de mediu nivel 0 pentru privatizare este prezentat în anexele A.5.1 si A.5.2 ale prezentei proceduri. Anexa A.5.1 va fi completata de catre societatea comerciala ale carei actiuni/parti sociale sau active sunt supuse vânzarii si înaintate autoritatii de mediu competente. Pe baza datelor din anexa A.5.1, precum si a informatiilor proprii, autoritatea de mediu competenta va completa anexa A.5.2 si o va înainta, împreuna cu anexa A.5.1, Fondului Proprietatii de Stat, în conformitate cu procedura descrisa în titlul V al Normelor metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de organizare si desfasurare a vânzarilor de actiuni, parti sociale si active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 22

Ca si pentru autorizarea activitatilor, bilanturile de mediu nivel I si II, realizate în cadrul procesului de privatizare, vor acoperi acele aspecte enuntate în anexele A.2 si A.3, dupa caz, ale prezentei proceduri. Bilanturile de mediu vor identifica raspunderile legate de impactul asupra mediului si de procesul de autorizare de mediu, care vor fi mentionate separat ca obligatii de mediu de tip A si ca obligatii de mediu de tip B, conform definitiilor din Hotarârea Guvernului nr. 457/1997.

Art. 23

Pentru raspunderile incluse ca obligatii de mediu tip A, raportul la bilantul de mediu va propune "obiective de mediu minim acceptate". Continutul "obiectivelor de mediu minim acceptate" se va conforma normelor referitoare la acestea, emise de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Agentia Nationala pentru Privatizare.

Art. 24

Pentru raspunderile incluse ca obligatii de mediu tip B, raportul la bilantul de mediu va contine:

a)lista obligatiilor de mediu tip B, în conformitate cu anexa nr. 31 din Normele metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de organizare si desfasurare a vânzarilor de actiuni, parti sociale si active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)când este necesar, propuneri de metode ce pot fi folosite pentru identificarea si cuantificarea raspunderilor actuale legate de conformarea de mediu pentru activul si/sau activitatile supuse bilantului de mediu;

c)descrierea evenimentelor sau a situatiilor care ar declansa obligatiile de mediu tip B.

CAPITOLUL VIII: Dispozitii finale

Art. 25

Sectiunea 9.2 a Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului, aprobata prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996, se înlocuieste cu: "9.2 Studiile de impact, bilanturile de mediu nivel I si nivel II si evaluarile riscului vor fi executate numai de unitati specializate, persoane fizice sau juridice atestate în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995 si ale altor reglementari emise în acest domeniu în baza legii".

Art. 26

Autoritatea centrala de mediu va emite, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

ANEXA A1: BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0

Pentru procedura de autorizare

Autorul

Numele .....................................................................

Adresa .....................................................................

Societatea Comerciala ..................................................................................

..................................................................................

Nr. tel.: ............................. Nr. fax: ...........................

Titularul activitatii (societate comerciala) (daca este diferita de societatea comerciala reprezentata de autor)

Numele .......................................................................

Adresa .......................................................................

...................................................................................

..................................................................................

Nr. tel.: .............................. Nr. fax: ..........................

Scopul cererii: a) Schimbarea proprietarului c) Încetarea activitatii

b) Schimbarea activitatii d) Activitate neautorizata anterior

e) Altele Rugam specificati: ..............................

Marimea amplasamentului Suprafata totala (m2) Suprafata construita (m2)

Activitatea pe amplasament

(i) Prezenta:

........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

(ii) Anterioara:

(iii) Viitoare:

Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.

Bifati daca este anexata

Categoria activitatii:

(i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995

(ii) Altele, rugam specificati:

Numar de personal Norma întreaga Norma partiala

Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea terenului:

Da Nu

Daca "Da", detaliati:.......................................

Orice emisii în: A

Apa (i) Ape reziduale

(ii) Canalizare menajera

(iii) Apa pluviala

B Aer (i) Gaze de combustie(din surse fixe)

(ii) Emisii tehnologice

(iii) Altele

Rugam specificati:

Provenienta deseurilor solide (tone/luna; separate pe categorii, cu descrierea generala

a compozitiei si a amenajarilor existente pentru depozitare)

Rezervoare si conducte subterane (substanta depozitata/transportata; volum/debit)

Transformatoare si condensatoare electrice în proprietate Da Nu

Daca "Da", ce capacitate si ce vechime?

Prezenta azbestului Da Nu

Daca "Da", ce tip; daca este în cladiri, ce suprafata acopera (m2): ....................................................... .........................................................................

Folosinta terenului inconjurator pe o distanta de 150 m (rezidentiala, comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord: _______________ ____________________ ____________________

Vest: _______________ ___________________ ___________________ Est: ___________________ ______________________ ______________________

Sud: ________________ ____________________ ____________________

Autorul

Titularul

(semnatura si stampila)

............................

(semnatura si stampila)

...............................

ANEXA A2: BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

Scopul si domeniul bilantului de mediu nivel I

Introducere

Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta în identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I, conform modelului anexat.

Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita, în toate evaluarile, prin bilantul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalatii, cu exceptia cazurilor în care autoritatea de mediu competenta decide încetarea evaluarii prin bilant dupa executarea bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea acestor investigatii preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact negativ asupra mediului, precum si la schimbarea proprietarului, încetarea sau modificarea profilului unei activitati. Bilantul de mediu va identifica si cuantifica raspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.

În termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislatiei existente sau în curs de adoptare, precum si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior în zona analizata sau în vecinatatea acesteia.

Domenii de analiza

Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului si în vecinatatea acestuia

Va fi prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat, continând detalii privind: cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes pentru conservarea naturii, sosele importante, precum si descrierea structurii geologice si a topografiei locale ale amplasamentului si ale vecinatatilor acestuia.

Se va identifica si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 m de amplasamentul analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele rezidentiale, de uz comercial sau industrial, spatiile de recreere si cele fara constructii vor fi indicate specificându-se distanta si directia fata de amplasamentul obiectivului analizat.

Functie de disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafata si subterane, aflate în vecinatatea obiectivului, sau informatii generale care sa permita identificarea localizarii, a debitului, a sursei si utilizarii acestora.

Istoricul zonei

Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si descrise în ordine cronologica, identificând evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului si ale vecinatatilor.

Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, specificându-se sursa acestora. Marturiile fostilor angajati ai unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare.

Posibilitatea poluarii solului

Se vor descrie activitatile desfasurate în prezent în zona analizata. Aceste descrieri, precum si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie sa asigure posibilitatea identificarii ariilor poluate si a potentialelor poluari, care trebuie descrise cât mai detaliat posibil.

Depozitarea deseurilor

Vor fi identificate deseurile provenite din activitatea evaluata, apreciindu-se cantitatea si compozitia. Se vor descrie si se vor localiza metoda si amplasamentul depozitului temporar ca si al celui definitiv.

Condensatori/transformatori electrici

Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent în zona sau în apropiere, în special daca acesta va ramâne în posesia titularului activitatii evaluate. În functie de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea existentei bifenililor policlorinati în uleiul de transformator (BPC). În caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezinta un risc serios pentru sanatatea umana. De asemenea, se va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri care au putut contamina solul.

Securitatea zonei

Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluata în bilantul de mediu nivel I, deoarece o zona care nu este asigurata corespunzator cu paza poate determina poluari accidentale prin efractii sau acte de vandalism. Este necesara o descriere a sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa includa o descriere a ariilor înconjuratoare, a împrejmuirilor existente, a iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a fost asigurata zona în ultimii ani*).

Masuri de paza împotriva incendiilor

Vor fi prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de interventie supuse întretinerii si verificarilor periodice, conform reglementarilor în vigoare**).

____________________________

*) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 47/1994 privind apararea împotriva dezastrelor.

**) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele masuri pentru îmbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, republicata în anul 1996.

Protectia muncii si igiena locului de munca

Respectarea normelor de protectie si igiena a muncii reprezinta un domeniu important în care relevanta subiectelor depinde de activitatile desfasurate în zona. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate prin fisa postului. La fiecare loc de munca se va pastra un registru de evidenta a accidentelor, care sa permita identificarea cauzelor si a masurilor luate în fiecare caz în parte.

Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi mentinuta în ordine si curatenie. În functie de marimea amplasamentului si de activitatea desfasurata, poate fi necesara întocmirea unui plan de urgenta, care sa descrie masurile de interventie în diferite cazuri de necesitate. Functie de necesitatile specifice activitatii, personalul trebuie sa fie dotat cu echipament individual de protectie si materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de catre beneficiarul activitatii, conform reglementarilor în vigoare*). Acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea trebuie sa îndeplineasca conditiile de protectie a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurându-se paza celor mobile.

Mecanismele de ridicat vor fi întretinute corespunzator si verificate periodic, asigurând regulamente de exploatare speciale pentru a evita ranirea în timpul manipularii materialelor.

Evacuarea apelor uzate

Este necesara descrierea generala a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceasta descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor tehnologice, când acestea sunt descarcate în ape de suprafata sau canalizari; evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descarcare în ape de suprafata sau în canalizari.

Este important sa se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a apelor privind descarcarea apelor uzate în receptori naturali sau acceptul de descarcare a apelor uzate în canalizari, pentru a asigura respectarea conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta suplimentara privind epurarea sau preepurarea apelor uzate înainte de evacuare. Trebuie obtinute copii de pe autorizatiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor identifica cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile acestora de-a lungul timpului.

Vor fi consultate autoritatile locale care administreaza receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamatii privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice statia de epurare oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste efluentii tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare si punctul de descarcare a acesteia în receptori naturali (ape interioare sau maritime). Se vor prezenta detalii referitoare la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor canalizari si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezinta o importanta deosebita în cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilitati de interceptare a apelor de suprafata, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canalizarilor din zonele de depozitare, precum si localizarea si capacitatea de transport a canalizarilor interceptate.

De asemenea, trebuie prezentate observatii privind integritatea sistemului de drenaj de pe întregul amplasament.

Emisii atmosferice

Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta identificare trebuie sa cuprinda toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile directe din procese tehnologice si emisiile din instalatiile de purificare a aerului, pâna la sistemele de aer conditionat (daca exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind directia predominanta a vântului.

Cantitatea si natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca si conditiile impuse prin autorizatii, analizând respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generala a emisiilor, incluzând date despre pulberi în suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.

La locul de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatii desfasurate pentru a asigura îndeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucreaza în spatii închise si/sau cu substante periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilatie, acolo unde exista.

De asemenea, vor fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si agentul de racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice înregistrare de Legionella pneumophilae, constatata de sistemul de observare.

Impactul zgomotului

Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si în zonele învecinate. Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista daca au existat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul activitatilor din zona sau din împrejurimi.

Daca nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din masuratori pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului si/sau ca impactul zgomotului în afara amplasamentului se încadreaza în valorile standard.

Daca nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoaca disconfort, vor fi reanalizate amenajarile existente, asigurând masurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activitati generatoare de zgomot, din zona.

Proximitatea cablurilor de tensiune

O examinare succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de înalta tensiune din vecinatatea zonei atât pe cele subterane, cât si pe cele de suprafata. Acest aspect este important pentru ca se considera ca pot aparea tulburari fiziologice ale personalului care lucreaza în vecinatatea cablurilor de înalta tensiune, prin expunere îndelungata.

Surse de informare

Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru raspunderile privind calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilantul de mediu trebuie sa identifice si sa cuantifice aceste raspunderi. Informatiile necesare se pot obtine din surse diferite, inclusiv din urmatoarele:

• examinarea informatiilor de arhiva;

• consultarea actualului si, daca este necesar, a fostului manager al activitatii desfasurate pe amplasamentul analizat;

• consultarea, daca este necesar, a persoanelor care pot furniza informatii relevante, ca, de exemplu, angajati ai unitatii sau membri ai comunitatii locale;

• verificarea documentatiilor relevante asupra amplasamentului, detinute de organizatii locale, judetene si/sau nationale.

_______________________

*) A se vedea Legea protectiei muncii nr. 90/1996.

Pentru fiecare componenta a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului sa fie interpretate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilantul de mediu trebuie sa ia în considerare aspecte ca: pozitia amplasamentului analizat fata de cursuri de apa de suprafata si tipul receptorului natural implicat în evacuarea apelor; structura geologica; importanta si calitatea apei subterane în zona amplasamentului analizat; pozitia fata de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentului în contextul zonal în care este integrat si va permite o evaluare minutioasa pentru orice raspundere potentiala, daca exista ca atare.

Continutul-cadru al raportului la bilantul de mediu nivel I este prezentat în anexa A.2.1.

ANEXA A2^1: RAPORT cu privire la bilantul de mediu nivel I

CONTINUTUL-CADRU

CUPRINS:

Introducere

Identificarea amplasamentului si localizarea

2.1

Localizare si topografie

2.2

Geologie si hidrogeologie

Istoricul amplasamentului si dezvoltari viitoare

3.1

Istoricul amplasamentului

3.2

Dezvoltari viitoare

Activitati desfasurate în cadrul obiectivului

4.1

Generalitati - angajati/schimb; procese tehnologice

4.2

Materiale de constructii

4.3

Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

4.4

Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera

4.5

Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

4.6

Producerea si eliminarea deseurilor

4.7

Alimentarea cu energie electrica

4.8

Protectia si igiena muncii

4.9

Prevenirea si stingerea incendiilor

4.10

Zgomotul si vibratiile

4.11

Securitatea zonei

4.12

Administratie

Calitatea solului

5.1

Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat

5.2

Efecte potentiale ale activitatilor învecinate

Concluzii si recomandari

6.1

Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare.

6.2

Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate.

6.3

Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar).

ANEXA A3: BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

SCOPUL SI DOMENIUL BILANTULUI DE MEDIU NIVEL II

1.Introducere

Investigatiile bilantului de mediu nivel II sunt cerute atunci când se identifica anticipat poluarea unei zone sau când rezultatele bilantului de mediu nivel II indica o potentiala poluare a zonei si sunt necesare clarificari privind natura si intensitatea poluarii identificate. Trebuie întreprinse investigatii aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativa a nivelurilor de poluare din zona analizata. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementarile, normele metodologice si standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomanda recoltarea unei probe-etalon dintr-o zona învecinata neafectata de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care sa fie comparat rezultatul probelor din zona poluata.

2.Recomandari privind prelevarea probelor

2.1Probe de sol

2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol

Natura si gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor analizelor fizice, chimice si biologice ale probelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face tinând seama de natura surselor de poluare si a poluantilor, de gradul de uniformitate al reliefului si de caracteristicile tipurilor de sol dominante.

Numarul de probe ce urmeaza a fi prelevate depinde de marimea suprafetei potential poluate, care se stabileste în functie de sursele de poluare. În unele situatii, sursa predominanta poate fi reprezentata de parti distincte de instalatii/echipamente sau de anumite zone ale unei unitati industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau împrastiate accidental materiale periculoase. În astfel de situatii, raza de colectare a probelor va porni de la sursa suspectata de poluare, marind distantele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi necontaminate.

În alte situatii, când surse de poluare atmosferica contribuie la poluarea solului, arealul potential poluat se stabileste pe baza modelarii dispersiei poluantilor atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei. În lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluantilor, se recomanda ca raza suprafetei analizate în jurul sursei sa fie de cel putin 10-15 ori mai mare decât înaltimea cosurilor de dispersie.

La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua în considerare urmatoarele:

• sa fie amplasate pe toate directiile cardinale, în jurul unor surse de poluanti atmosferici, având grija ca distantele fata de surse, pâna la care se preleveaza probe de sol, sa fie mai mari pe directia vânturilor dominante;

• sa se amplaseze, pe fiecare directie în jurul surselor de poluare atmosferica, cel putin câte un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosinta a solului (arabil, pasune, fâneata, vii si livezi etc.);

• sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse la poluarea potentiala a solului;

• sa se analizeze influenta reliefului la distributia poluantilor în sol;

• sa fie amplasate puncte de prelevare pe toate suprafetele ce au servit la depozitarea temporara a materiilor prime continând substante periculoase si/sau a deseurilor periculoase.

Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea si concentrarea poluantilor în plantele de cultura.

2.1.2 Probe de la suprafata si de sub suprafata solului

Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca în prealabil punctele de prelevare pe planul de situatie al zonei. Vegetatia va fi complet îndepartata de pe aria de prelevare a probei si se va utiliza un instrument de prelevare care sa asigure prelevarea unui volum de mostra suficient analizei. Acesta trebuie transferat într-un container adecvat, care a fost pregatit în prealabil pentru a corespunde probei analitice si care va fi marcat în mod clar, identificându-se numarul probei cu sistemul de evidenta din registrul prelevarilor. În mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la doua adâncimi diferite (reprezentând adâncimile situate la 5 cm si, respectiv, 30 cm de suprafata solului). Când se presupune ca o poluare atmosferica poate constitui o sursa majora a poluarii solului, vor fi analizate adâncimi aditionale, iar suprafata solului trebuie analizata în mod independent de straturile de adâncime. În registrul de evidenta a prelevarilor vor fi consemnate informatii si observatii pertinente despre locul de prelevare. Acestea trebuie sa includa: numarul probei, adâncimea de prelevare, tipul si culoarea solului, existenta oricarui miros, prezenta sau absenta apelor subterane si orice alte informatii considerate relevante.

Dupa fiecare proba, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curatat cu atentie pentru a preveni contactul accidental al substantelor continute în probe si alte influente care pot modifica rezultatul analizelor.

Numarul punctelor de prelevare a probelor depinde de marimea zonei analizate. În general, numarul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafata potential poluata trebuie sa fie:

Suprafata

Numarul punctelor de prelevare

1.000 m2

5.000 m2

10.000 m2

Identificarea parametrilor care trebuie analizati este prezentata în anexa A.3.1.

În zone în care exista poluare semnificativa este necesara efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adâncimii de patrundere a poluantului, limitarilor datorate straturilor de sol ce influenteaza circulatia poluantului si intensitatea poluarii.

Atunci când este necesara prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practica, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, mentionând în fisa forajului straturile litologice întâlnite si orice parametri ca: mirosuri, tipuri si culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în sectiunea urmatoare.

2.2.Prelevarea probelor din ape subterane

Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, actionate manual sau electric, în functie de structura geologica si de adâncimea necesara de forare.

Forajele trebuie executate înecat pentru a mentine neperturbata oglinda apei stratului acvifer din foraj înainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuie purificate înainte de prelevare pentru a recolta "adevarata" apa subterana si nu apa stocata în put si alterata chimic datorita contactului cu aerul. Cantitatea de apa ce trebuie extrasa pentru a asigura purificarea putului depinde de volumul acestuia si reprezinta, în general, triplul acestui volum. Purificarea si prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevatorul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unica folosinta, racordat la o vana unidirectionala din otel inoxidabil. Tehnica de prelevare asigura mentinerea constanta a presiunii, evitând orice inadvertente datorate posibilei volatilizari prin vacuum a compusilor organici care pot fi prezenti în proba. Dupa prelevare, proba va fi transferata în recipiente adecvate si transportata imediat la laborator, în vederea efectuarii analizei.

2.3.Studiul gazelor si al vaporilor din sol

Aceste studii ofera date despre concentratiile compusilor volatili si gazosi din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluantilor volatili (de exemplu: rezervor sau conducta subterana care prezinta scurgeri) sau pentru a monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deseuri.

Monitorizarea in situ implica aspirarea gazelor si vaporilor din sol printr-un dispozitiv de masurare fix sau portabil. De obicei se foloseste în acest scop un dispozitiv de aspiratie cu para actionata manual sau cu pompa actionata electric. Pe durata masuratorilor se vor înregistra în sistemul de evidente:

• locul si adâncimea punctelor de monitorizare (la instalare);

• prezenta si adâncimea apei freatice, daca este depistata;

• citiri de vârf si stabile obtinute la instrumentele portabile;

• conditiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferica în momentul masuratorilor.

2.4.Colectare de probe din apele de suprafata

La analiza apelor de suprafata se va avea în vedere obtinerea de probe pentru comparatie, situate în amonte si în aval de zona de interes. Probele de apa, ca si cele de sediment pot fi de interes în evaluare si pot fi obtinute în diferite moduri.

Se vor evita atât cursurile turbulente, cât si apele statatoare care nu asigura probe reprezentative. Trebuie evitate, de asemenea, zonele cursurilor de apa care prezinta un grad redus de omogenizare, situate în aval de gurile de varsare sau lânga maluri, cu exceptia cazurilor de un interes specific.

Când parametrii chimici necesari a fi determinati pot trece în atmosfera (compusii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luata în general de la suprafata. Sunt preferate, în acest caz, probele luate sub oglinda apei (pâna la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte de prelevarea probei, vasul trebuie clatit, având grija sa se goleasca continutul în aval de punctul de prelevare. Proba se preleveaza prin imersarea în apa a unui vas cu deschiderea orientata înspre amonte, asigurând umplerea acestuia astfel încât în vas sa nu ramâna aer.

Cea mai simpla metoda de a obtine o proba de sedimente (daca adâncimea apei permite acest lucru) consta din prelevarea manuala a sedimentului. Trebuie avut grija la scoaterea probei prin interfata dintre apa si sediment, îndeosebi în cursurile rapide, unde exista tendinta dislocarii probei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adânci se recolteaza cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core, de pe o platforma stationara, cum ar fi un pod, sau dintr-o barca.

2.5.Materiale de constructie

Materialele de constructie sunt prelevate de obicei pentru a identifica azbestul, daca este prezent. Este suficienta o cantitate mica de proba (aproximativ 50 g). Pentru a obtine o proba de material de constructie, este necesar sa se disloce cu grija o bucata de material si sa se puna într-un container curat, special pregatit pentru proba. Se va înregistra locul de unde a fost prelevata proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales încât sa nu afecteze structura. În timpul prelevarii se vor purta manusi de protectie. Daca materialul este fibros se vor lua masuri suplimentare de protectie pentru a nu se inhala fibre în timpul colectarii.

2.6.Poluarea atmosferica

Determinarea poluarii atmosferice presupune o gama larga de masuratori, de la monitorizarea concentratiilor scazute de poluanti în aer la concentratiile ridicate ale poluantilor din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea emisiilor de la surse poate implica atât masuratori momentane, cât si monitorizare continua.

Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o metodologie complexa, al carei cadru este prezentat în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 462/1993. La masuratori se va urmari respectarea stricta a conditiilor de prelevare indicate în continuare:

• Este important sa se identifice o sectiune (izocinetica) adecvata pentru prelevare, aleasa în functie de profilul de curgere a gazelor prin cosul de evacuare sau conducta. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot în vederea determinarii profilului presiunii dinamice a gazului prin conducta pe toata întinderea sectiunii alese pentru prelevare.

• Dupa identificarea sectiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la liniile de prelevare trebuie sa fie racordat la un orificiu dreptunghiular din conducta. Când nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.

• Prin conductele circulare se recomanda sa fie prelevate cel putin patru probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de monitorizare.

• Pentru efectuarea prelevarilor din conducte inaccesibile direct datorita înaltimii, este recomandat sa se construiasca o platforma de prelevare.

• Pentru monitorizarea parametrilor ceruti se va utiliza echipamentul potrivit acestor determinari. Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibila o gama variata de echipamente, în functie de parametrii ce se monitorizeaza si de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea igienii locului de munca sau a conditiilor exterioare.

3.Laboratoare de analiza

Dupa prelevarea probelor, exceptând situatiile monitorizarii in situ, este necesar ca acestea sa fie analizate de un laborator competent, care trebuie sa dispuna de dotare tehnica corespunzatoare si acreditare pentru a efectua tipul de analiza cerut.

4.Raportul la bilantul de mediu nivel II

Dupa prelevarea probelor si analizarea acestora, va fi redactat raportul care va cuprinde doua parti: una cu descrierea si rezultatele investigatiilor prezentate individual pentru fiecare dintre sectiunile 2.1.1-2.1.6, folosite, si cealalta cu concluzii si recomandari privind actiunile necesare de realizat. Cuprinsul raportului va fi urmatorul:

I.Descrierea si rezultatele investigatiilor

A.Probe de sol:

1.Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora

2.Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologica si tehnicile de lucru

3.Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor din Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului

B.Probe de ...

(se continua pentru fiecare dintre sectiunile 2.1-2.6, folosita)

II.Concluzii si recomandari

A.Rezumatul neconformarii cuantificate

B.Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea acestora, când este posibil

C.Recomandari pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele de mediu minim acceptate, în cazul privatizarii Anexe (analize de laborator si alte documente relevante).

ANEXA A3^1: ANALIZELE minime ce trebuie incluse în investigatii, în functie de istoricul zonei

Risc1)

Utilizari finale ale zonelor contaminate

Minimum de analize

Ingerarea directa de catre copii a solului poluat

Curti, zone de recreere si agrement

arsen, total

cadmiu, total

plumb, total

fluor

cianuri libere

fenoli

sulfati

hidrocarburi

aromatice

polinucleare

Asimilarea si concentrarea poluantilor în plantele de cultura2)

Curti, loturi si terenuri agricole

metale grele, în special:

cadmiu, total3)

plumb, total3)

Fitotoxicitate,2),3)

Orice folosinta pentru cultura plantelor

cupru, total

nichel, total

zinc, total

pesticide

bor

Atac asupra materialelor de constructii si a folosintelor2)

Dezvoltari ale spatiilor de locuit, cladiri comerciale si industriale

sulfati; sulfiti

sulfuri

cloruri

gudroane

fenoli

uleiuri minerale

azotati, azotiti

substante uleioase

Incendii si explozii

Orice folosinta care implica constructia de cladiri

metan

sulf

materiale potential combustibile

(ex. praf de carbune, ulei, gudron)

Contactul direct cu poluantii pe timpul operatiunilor de demolare, de curatare sau de constructie

Riscuri în special pe termen scurt(pentru personalul sau investigatorii care lucreaza în zona)

fenoli

hidrocarburi aromatice polinucleare

substante uleioase si gudroane

materiale radioactive

azbest

Poluarea apelor subterane si de suprafata2)

Orice folosinta unde este posibil sa apara poluarea apei

fenoli

sulfati

compusi organici usori

cianuri

metale solubile

1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinatia mai multor riscuri.

2) Trebuie masurat si pHul solului, deoarece influenteaza importanta acestor riscuri.

3) Asimilarea prin admisie capilara a metalelor daunatoare sau fitotoxice în plante depinde de forma chimica în care aceste elemente se gasesc în sol. Când concentratia totala prezenta în sol indica un risc potential, este necesar sa se determine formele particulare si toate analizele necesare pentru interpretarea corecta a circulatiei poluantilor în sistemul sol-apa-flora-fauna.

ANEXA A4: EVALUARE A RISCULUI

Scopul evaluarii riscului

Introducere

Necesitatea unor informatii suplimentare privind riscurile poluarii identificate sau ale activitatilor poluante, desfasurate pe un amplasament, poate determina autoritatea competenta de mediu sa solicite realizarea evaluarii riscului pentru a determina probabilitatea unei daune si posibilii pagubiti prin acea dauna. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelasi risc sau vor necesita acelasi nivel de remediere.

Exista o gama larga de metodologii diferite pentru evaluarea riscului, atât cantitative, cât si calitative. În continuare este prezentata o metoda generala a unei evaluari de risc.

Definitia evaluarii riscului

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ într-o perioada de timp specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:

Risc = Pericol x Expunere

Evaluarea riscului este definita "ca un proces pentru identificarea, analizarea de catre Banca Mondiala si controlarea pericolelor datorate prezentei unei substante periculoase dintr-o instalatie". Raportul din 1992 al Societatii Regale a U.K. expliciteaza sensul definitiei prezentate în Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentând distinct componentele evaluarii riscului: estimarea si calcularea.

În consecinta, evaluarea riscului implica o estimare (incluzând identificarea pericolelor, marimea efectelor si probabilitatea unei manifestari) si calcularea riscului (incluzând cuantificarea importantei pericolelor si consecintele pentru persoane si/sau pentru mediul afectat).

Obiectivele evaluarii riscului

Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:

• agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;

• resurselor si receptorilor expusi riscului;

• mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

• riscurilor importante care apar pe amplasament;

• masurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".

Tipuri de evaluare a riscului

Multe forme si întrebuintari ale evaluarii riscului de mediu au fost deja propuse sau sunt în curs de elaborare. Exemple dintre acestea includ:

Evaluari ale sanatatii

Este cea mai importanta dintre evaluarile de risc. Dezvoltari recente au avut în vedere protectia si igiena muncii, cu praguri limita stabilite la nivel international pentru a determina expunerea în siguranta la diferite substante chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, de exemplu, au fost dezvoltate pentru nivelurile concentratiilor acceptate ale poluantilor în atmosfera si pentru limite orientative pentru sanatatea umana (si recent pentru sanatatea mediului), pentru diferiti parametri.

Evaluari ecologice

Aceste evaluari compara concentratiile preconizate ale poluantilor în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopul evaluarii securitatii unei emisii propuse. Evaluarea ecologica a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc, folosind diferite instrumente sofisticate cu un numar de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.

Urmatoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate în evaluarile de risc privind:

• riscul chimic;

• riscul carcinogen;

• riscul epidemiologic;

• riscul contaminarii nucleare;

• riscul aparitiei fenomenelor naturale.

Metodologia generala pentru evaluarea calitativa a riscului

Evaluarea calitativa a riscului va lua în considerare urmatorii factori:

(1)Pericol/sursa - se refera la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate si efectele particulare ale acestora.

(2)Calea de actionare - reprezinta calea pe care substantele toxice ajung la punctul la care au efecte daunatoare, fie prin ingerare directa sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau apa.

(3)Tinta/Receptor - reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale anumitor substante toxice de pe amplasament, care pot include fiinte umane, animale, plante, resurse de apa si cladiri (sau fundatiile si folosintele acestora). Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate.

Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului, cât si de probabilitatea manifestarii acestui impact.

Identificarea factorilor critici care influenteaza relatia sursa-cale-receptor presupune caracterizarea detaliata a amplasamentului din punct de vedere fizic si chimic. În general, evaluarea cantitativa a riscului cuprinde cinci etape:

· descrierea intentiei;

· identificarea pericolului;

· identificarea consecintelor;

· estimarea marimii consecintelor;

· estimarea probabilitatii consecintelor.

O parte dintre informatiile necesare pentru a raspunde la aceste întrebari se identifica în bilantul de mediu nivelul I si nivelul II. Principalele considerente referitoare la fiecare dintre acesti factori si principalele masuri pentru executarea evaluarii sunt descrise în tabelul anexei A.4.1.

Adesea este util sa se reprezinte rezumatul analizei sursa-cale-receptor sub forma unei diagrame arbore, înainte de a încerca evaluarea riscului, deoarece aceasta identifica clar actiunea, pericolul si consecintele.

Pe baza informatiilor prezentate în tabel se va analiza sistematic fiecare agent poluant în raport cu caile sale potentiale de actiune asupra receptorilor specificati si se va decide daca exista o relatie cauzala sau este posibil sa existe. Importanta riscului fiecarui receptor poate fi apoi evaluata, identificând acele riscuri la care se impune o forma de remediere - aceasta reprezinta estimarea riscului.

Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare unde probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescator, atribuindu-le un punctaj aleatoriu.

Model simplificat

Clasificarea

probabilitatii

gravitatii

3 = mare

3 = majora

2 = medie

1 = mica

1 = usoara

Riscul se poate calcula apoi prin înmultirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obtine o cifra comparativa, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioasa) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparatii între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata în controlarea riscului. Aceasta tehnica de baza poate fi dezvoltata pentru a permite analize mai serioase prin marirea gamei punctajelor de clasificare si includerea mai multor definitii perfectionate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majora, probabilitate mare etc.

Când în evaluare exista un numar mare de poluanti importanti, trebuie sa se acorde atentie unei modalitati mai clare de prezentare. Adesea este util sa se faca un rezumat al informatiilor sub forma unei liste de verificare sau matrice. Un exemplu de matrice este dat în tabelul-anexa A.4.2.

Analiza relatiei sursa-cale-receptor

Scopul principal al evaluarii riscului este de a ajuta la stabilirea prioritatilor controlului riscului. Acest lucru se poate realiza prin evaluarea fie calitativa, fie cantitativa a riscului.

Evaluarea riscului implica identificarea pericolelor si apoi aprecierea riscului pe care acestea îl prezinta, prin examinarea probabilitatii si consecintelor (gravitatii) pagubelor care pot sa apara din aceste pericole. Aceasta abordare, prin înmultirea frecventei cu consecintele, a fost folosita atât în evaluarea calitativa, cât si în cea cantitativa. Diferenta dintre cele doua este ca evaluarea calitativa a riscului considera frecventele si consecintele în termeni "mici" pâna la "mari", în timp ce evaluarea cantitativa a riscului atribuie date de probabilitate statistica partilor de frecventa si consecinte ale ecuatiei.

Managementul riscului

Ca rezultat al evaluarii riscului este posibil sa se identifice si sa se prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. În aceste cazuri, atunci când este posibil, pot fi propuse masuri de remediere si/sau de implementare a monitorizarii adecvate. Managementul riscului se refera la procesul de luare a deciziilor si implementarea acestuia privitor la riscurile acceptabile sau tolerabile, si minimizarea sau modificarea acestora ca parte a unui ciclu repetitiv.

Poluarea industriala poate fi definita ca prezenta substantelor toxice în aer, apa sau sol, fiind adesea rezultatul unor deficiente în procesele de productie. Aceste substante pot prezenta un risc pentru sanatatea oamenilor sau a sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate si comparate folosind evaluarea riscului. În consecinta, evaluarea riscului poate servi la stabilirea clasificarii dupa prioritate a problemelor de poluare, pe baza marimii riscului pe care îl prezinta fie pentru fiintele umane, fie pentru sistemele ecologice. Acest proces poate fi apoi folosit ca baza pentru managementul riscului.

ANEXA A4^1: IDENTIFICAREA FACTORILOR SURSA - CALE - RECEPTOR pe un amplasament contaminat

Criterii de apreciere

Sursa si natura poluantului

• solida, lichida, gazoasa, organica, anorganica

• concentratia agentilor poluanti si mobilitatea, solubilitatea lor, disponibilitatea si retentia în plante:

- în matrice de sol, apa subterana, apa de suprafata

- în depozite generale, bidoane, containere sau structuri îngropate

• distributie spatiala si volumul total al materialului poluat

Natura pericolului

• corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor

• toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant

• inflamabil, exploziv

• fitotoxic

Tinte/Receptori

Includ urmatoarele categorii principale:

• sisteme de apa subterana

• cursuri de apa de suprafata:

- în afara amplasamentului si pe amplasament

• receptori umani:

- ocupanti/utilizatori/vecini existenti si viitori ai

amplasamentului

- dezvoltari viitoare

• sol si culturi agricole:

- existente si viitoare

• ecosisteme naturale:

- fauna si flora

- rezervatii naturale etc.

Cai

• contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate

• migrarea agentilor poluanti prin:

- straturi permeabile sau fisurate

- apa subterana, apa de suprafata si deversare

- put de mina/galerii de acces

- transport în afara amplasamentului prin vehicule, ex. namol/praf de pe drum

- generare de praf în aer

- servicii si infrastructura

Existenta barierelor împotriva acestor cai (de exemplu, straturi de permeabilitate mica)

Date asupra efectelor riscului/pericolului

Sunt necesare informatii privind efectele, aparitia si acceptabilitatea diferitelor pericole prezentate de agentii poluanti:

• atunci când nivelurile stabilite de declansarea actiunii nu sunt disponibile pentru agentul poluant în cauza, de exemplu azbestul

• pentru a suplimenta nivelurile de declansare a actiunii, când acestea nu sunt strict aplicabile situatiei, de exemplu importanta cuprului, acolo unde peisajul nu este important

Pot fi necesare informatii privind:

• efectele poluantilor si calea de expunere prin care se produc aceste efecte

• efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de constructie si altor factori de mediu naturali sau antropici

• date despre reactia la doza de expunere, aspecte toxicologice, concentratii acceptabile si durate de expunere.

ANEXA A4^2: MATRICE pentru analiza relatiei sursa-cale-receptor

Agent poluant

Pericol(e)

Sursa(e)

Cale(cai)

Tinte

Atingerea sursei, caii, tintei

Importanta riscului

Necesitatea lucrarilor de remediere

Agent poluant 1, ex. zinc

Fitotoxic

Halda de depozitare

Dizolvare

Ape subterane

Mica/medie

Dizolvare

Ape de suprafata

Mica/medie

Nici una

Sanatate umana

Mica

Extras prin radacini

Flora

Medie

Nici una

Fauna

Mica

Nici una

Cladiri/ folosinte

Mica

Agent poluant 2

Agent poluant 3

Combinatii de agenti poluanti X + Y

ANEXA A5^1: BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0

pentru procesul de privatizare

I. Autorul Denumirea societatii comerciale:................................

Adresa:...........................................................

Nr. tel.:...................... Nr.fax: .............................

Numele autorului:.....................................................

II. Societatea Comerciala supusa bilantului Denumirea societatii comerciale: ........................

Adresa:..................................................

Nr. tel.:.................. Nr.fax: ......................

Numele / functiile reprezentantilor legali: 1) .......................

2) .......................

III. Situatia conformarii cu procedura de autorizare de mediu: (1) Cu autorizatie de mediu in vigoare DA NU

(2) Cu bilant de mediu DA NU

(3) Cu program de conformare DA NU

(4) Cu autorizatie de gospodarirea apelor DA NU

IV. Autorizatii sau avize legale de functionare în vigoare, eliberate de alte autoritati (sanitara, protectia muncii, PSI etc.): DA NU

Daca "Da", rugam specificati si anexati documentele doveditoare ........................................

.........................................................................................................................................

V. Marimea amplasamentului Suprafata totala (m2): Suprafata construita (m2 ):

VI. Activitati desfasurate pe amplasament

Specificati: numarul curent conform"Clasificarea activitatilor cu impact asupra mediului" din anexa A.6 si/sau, dupa caz, alte activitati decât cele din lista, identificate pentru perioada:

(i) Prezenta: ........................................................................................................................ ...........................................................................................................................................

(ii) Anterioara: .................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

(iii) Viitoare: ...................................................................................................................... ..........................................................................................................................................

Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.

Bifati daca este anexata

VII. Categoria de folosinta a terenului si calitatea legala a utilizatorului (proprietar, chirias etc.):

(i) Prezenta ....................... (ii) Anterioara ........................... (iii) Viitoare.......................

VIII. Numar de personal Norma întreaga: Norma partiala:

IX. Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea terenului: DA NU

Daca "Da", detaliati poluantii identificati si concentratiile maxime determinate în soluri si ape subterane

X. Situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile în vigoare: A Apa

(i) Ape reziduale

Conformarea cu reglementarile în vigoare:

DA NU

(ii) Canalizare menajera ¨

Conformarea cu reglementarile în vigoare:

DA NU

(iii) Ape pluviale

Conformarea cu reglementarile în vigoare:

DA NU

B Aer

(i) Emisii de combustie (surse fixe)

Conformarea cu reglementarile în vigoare:

DA NU

(ii) Emisii tehnologice

Conformarea cu prevederile în vigoare:

DA NU

(iii) Altele

Rugam specificati ...........................................................................

.........................................................................................

XI. Apa de suprafata (numele celui mai apropiat curs de apa, directia si distanta fata de amplasament)

XII. Apa subterana (adâncimea apelor subterane pe amplasament, folosinta curenta si folosinta pentru necesitatile activitatii)

XIII. Producerea deseurilor solide (tone/luna; separate pe categorii, cu descrierea generala a compozitiei si a amenajarilor existente pentru depozitare; anexati evidentele, daca este cazul)

XIV. Rezervoare si conducte subterane (substanta depozitata/transportata; volum/debit)

XV. Poluari accidentale semnificative DA NU

Daca "Da", specificati poluantul si masurile de interventie întreprinse: ................................................................................... ...................................................................................

XVI. Penalitati si sanctiuni (Lista penalitatilor si sanctiunilor pe ultimii doi ani, inclusiv cele neachitate)

XVII. Transformatoare in proprietate DA NU

Daca "Da", ce capacitate, ce vechime, daca contin PCB?

XVIII. Prezenta azbestului DA NU

Daca "Da", ce tip; daca este în cladiri, ce suprafata acopera (m2)?

..............................................................................

XIX. Folosinta terenului nconjurator pe o distanta de 150 m (rezidentiala, comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord:_________________ _____________________ _____________________

Vest:: ______________ __________________ __________________ Est:__________________ _____________________ _____________________

Sud: _________________ _____________________ _____________________

Autorul

(semnatura si, dupa caz stampila unitatii)

Titularul

(semnaturile reprezentantilor legali si stampila unitatii)

1............................................................

2...........................................................

ANEXA A5^2:

(Se completeaza de catre autoritatea de mediu competenta)

AUTORIZATII DE FUNCTIONARE

(1) Autorizatie de mediu: